Guvernul Franței se declară dispus, în premieră, să acorde autonomie insulei Corsica, după demonstrații violente ale naționaliștilor corsicani

Ministrul de interne al Franței, Gérald Darmanin, a declarat într-un interviu exclusiv pentru Corse-Matin, că se va angaja într-o „discuție fără precedent în jurul chestiunii instituționale”. Un proces care, asigură el, va fi „inițiat logic în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Republicii”, dacă Emmanuel Macron va fi reales. Desemnat recent responsabil de „dosarul corsican”, ministrul Darmanin spune că este „gata să meargă până la autonomie. După aceea, întrebarea este să știm ce este această autonomie. Trebuie să o discutăm”.

Ministrul Darmanin face o vizită de două zile în Corsica, miercuri și joi, la Ajaccio și Porto-Vecchio, după atacul asupra  liderului separatist Yvan Colonna și cele două săptămâni de violență care l-au însoțit.

Colonna, care ispășește o condamnare de închisoare pe viață în penitenciarul din Arles, a fost atacat de un alt deținut și se află în comă din data de 2 martie. Atacul asupra sa a declanșat demonstrații violente în insula situată la 160 de kilometri de Coasta de sud a Franței, în care 67 de persoane au fost rănite, dintre care 44 de polițiști, potrivit unui comunicat al poliției.

Ministrul de Interne, care își arată susținerea pentru forțele de ordine, face apel pentru revenirea la calm – o condiție prealabilă a oricărei discuții: „Nu poate exista dialog sincer într-o democrație sub presiunea bombelor artizanale agricole și prezența, sau omniprezența forțelor de ordine”, a declarat el pentru cotidianul Corse Matin.

În cadrul acestui interviu, ministrul Darmanin recunoaște și o „responsabilitate” a statului în agresarea militantului naționalist. „Există o responsabilitate a statului ca protector al oamenilor care se află în custodia sa, în acest caz deținuții”.

Ministrul Darmanin se angajează, de asemenea, să spună „adevărul despre ceea ce s-a întâmplat cu Yvan Colonna” în închisoarea din Arles.

Acordarea autonomiei Corsicii ar constitui o premieră pentru Franța a cărei constituție proclamă indivizibilitatea statului. Corsica are la ora actuală o adunare legislativă, cu atribuții similare consiliilor regionale.

Limba corsicană (Corsu) vorbită de o parte a populației insulei (care totalizează circa 340.000 de locuitori) este un dialect asemănător celor vorbite în centrul Italiei. Pe 17 mai 2013 Adunarea Corsicii a votat o rezoluție cu caracter simbolic prin care recunoștea statutul oficial al limbii Corsu în insulă alături de franceză.

Caracterul simbolic al statutului limbii Corsu derivă din neconstituționalitatea sa. Constituția, care prevede indivizibilitatea republicii, nu recunoaște minoritățile. De altfel, Franța a refuzat să semneze carta europeană a limbilor minoritare, care permite folosirea acestora alături de limba oficială a statului.

O eventuală modificare a Constituției ar putea deschide cutia Pandorei, încurajând alte regiuni ca Bretania, Alsacia, Lorena, Țara Bascilor franceză sau Catalonia franceză să ceară autonomie.

foto: Comunitatea Corsicii