Guvernul israelian prezintă un compromis privind reforma judiciară pentru numirea judecătorilor Curții Supreme / Reforma a creat în 2023 diviziuni profunde în societatea israeliană și a dus la proteste săptămânale masive

Ministrul de externe, Gideon Sa’ar, și ministrul Justiției, Yariv Levin, au anunțat joi un potențial compromis judiciar istoric care, dacă va fi acceptat de suficiente grupuri politice și juridice, ar putea pune capăt bătăliei de mai mulți ani privind forma instituției juridice, relatează Jerusalem Post.

La prima vedere, propunerea, dintre care o parte este prezentată sub formă de principii, care vor trebui transpuse ulterior în politici concrete, implică compromisuri atât din partea progresiștilor, cât și din partea conservatorilor.

Levin a fost de acord să nu-l mai blocheze în mod activ pe Isaac Amit în vederea transformării numirii sale în funcția de președinte interimar al Curții Supreme într-o funcție permanentă de președinte al Curții Supreme, cu toate puterile și legitimitatea suplimentare pe care aceasta le implică – deși el însuși va boicota votul Comitetului de selecție judiciară. Ministrul justiției a dorit un șef al justiției mai conservator sau mai apropiat de guvern.

De asemenea, Levin, care ocupă și postul de vice-prim ministru, a fost de acord cu un aranjament care nu pare să permită coaliției de dreapta/extrema dreaptă/ultra-ortodocși să promoveze orice candidat la funcția de judecător pe care îl dorește fără un anumit sprijin din partea reprezentanților Curții Supreme din comitet sau din partea membrilor comitetului selectați de opoziție.

Legile de bază

În cele din urmă, Levin a fost de acord să adopte anumite legi de bază care ar limita capacitatea oricărei coaliții de guvernare de a adopta brusc și arbitrar legi de bază care au un parfum politic și lipsit de viziune, stabilind anumite limite cu privire la ceea ce poate fi declarat o lege de bază.

Pe de altă parte, Curtea Supremă și opoziția ar trebui să înghită faptul că reprezentanții Curții Supreme din cadrul comisiei nu ar putea, prin ei înșiși, să verifice un candidat pentru Curtea Supremă.

În plus, ar pierde majoritatea practic garantată pe care o au în cadrul comisiei, în virtutea faptului că doi membri ai comisiei fac parte din Asociația Baroului din Israel.

Partea liberală ar trebui doar să fie de acord cu noi limite privind controlul judiciar al legilor de bază și al legilor obișnuite, deși aceste limite nu ar fi atât de absolute precum cele pe care Levin le-a cerut în trecut.

Din punct de vedere practic, echilibrul de mai sus ar fi atins de cei doi membri ai comitetului, pe care îi selectează în prezent asociația barourilor, și schimbat cu un membru care să fie un avocat veteran ales de coaliție și un membru care să fie un avocat veteran ales de opoziție.

În plus, cei doi membri ai Knessetului (parlamentul unicameral cu 120 de mandate al Israelului) din comitet, care în mod tradițional au inclus un membru al coaliției și unul al opoziției, vor fi mandatați în mod oficial să realizeze această repartizare.

Votul pentru noii judecători ai Curții Supreme va trebui să fie cu o majoritate de cinci voturi, în scădere de la șapte, ceea ce a dat reprezentanților Curții Supreme un veto efectiv, dar va necesita cel puțin un vot controlat de opoziție.

În cazul în care există un blocaj pentru numirea la Curtea Supremă, coaliția și opoziția vor propune fiecare câte trei candidați, iar cealaltă parte va alege unul dintre cei trei candidați propuși – ceea ce înseamnă că coaliția va alege dintre cei trei candidați ai opoziției, iar opoziția va alege dintre cei trei candidați ai coaliției.

Progresiști vs conservatori

În centrul disputei cu privire la reforma judiciară a stat faptul că progresiștii au considerat că guvernele succesive au abuzat de putere și au călcat în picioare drepturile minorităților și ale opoziției. În schimb, conservatorii au considerat că instanțele au abuzat de puterea lor și au zădărnicit voința electoratului.

Israelul nu are o Constituție scrisă așa cum au state ca România, Franța sau Statele Unite, ci are un set de legi de bază cu caracter cvasi-constituțional. Coaliția la guvernare are 64 de mandate din 120 și dorește să restricționeze prerogativele Curții Supreme de cenzurare a actelor legislative și executive.

În contextul tuturor acestor lupte, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a părut, de asemenea, să se folosească de amenințarea unei revizuiri a sistemului judiciar pentru a încerca să facă presiuni asupra instanțelor sau a procuraturii pentru a renunța la cazul de corupție publică împotriva sa sau pentru a-i acorda un tratament mai blând. Nu a fost clar în ce măsură compromisul ar putea afecta această chestiune.