Guvernul Orban, prea multe gesturi iresponsabile în vremuri de criză. Un ministru care pune în pericol viața și sănătatea oamenilor trebuie să plece

Încă un gest ireponsabil comis de Guvernul Orban de la debutul crizei generate de coronavirus, prin care este pusă în pericol viața și sănătatea oamenilor: A relaxa din calcule politice condițiile de izolare de Paști, tocmai când România se îndreaptă spre vârful epidemiei, înseamnă să joci la loterie viața și sănătatea oamenilor. Poate se îmbolnăvesc, poate nu. Vedem după.

Or, aici nu vorbim doar de ambițiile personale ale ministrului Vela și despre lipsa lui de discernământ. Premierul Orban a girat și susținut public acordul cu Biserica Ortodoxă, prin care credincioșilor li se permite să meargă după Paști timp de două zile. Un ministru poate greși, dar în acest caz eroarea se transferă asupra întregului guvern. A fost o decizie asumată la vârf.

Prima dată când s-au jucat cu viața și sănătatea oamenilor a fost la debutul crizei. Liberalii au minimalizat zile în șir riscul generat de infecția cu Covid 19. La bază au stat și atunci calcule pur politice. Guvernul a ezitat inițial să dispună închiderea școlilor. Mai importante erau alegerile anticipate, plan la care au renunțat greu, la mai bine de două săptămâni de la apariția primului caz de infectare în România.

Altă decizie politică cu consecințe grave a fost mărirea capacității de testare într-un ritm total inadecvat. Abia acum, la o lună jumătate, România a ajuns la câteva mii de teste pe zi. Dacă exista cu adevărat voință politică, se găseau de la bun început și aparate și specialiști, după cum a demonstrat G4Media.ro printr-o serie de anchete care au arătat cum zac nefolosite echipamente medicale de tip PCR.

Însă Guvernul Orban a preferat să se mintă singur pentru a se lăuda cu un număr mic de cazuri și de decese, în comparație cu Spania, Italia, Germania, Franța sau Belgia. Această fugă de realitate s-a făcut însă tot cu consecințe grave.

În prima fază, când se realizau doar câteva sute de teste pe zi, nu se știa mai nimic despre posibile focare, despre numărul persoanelor asimptomatice dar purtătoare de virus, despre zonele, orașele, spitalele unde trebuie intervenit rapid pentru a limita extinderea epidemiei. Prin urmarea, capacitatea de reacție a guvernului a fost mult diminuată de absența informației din teren.

Așa s-a ajuns ca unele situații grave, gen Suceava, să fie descoperite mult prea târziu. Mărirea capacității de testare s-a realizat treptat, mult prea încet și numai la presiunea opiniei publice. Testele rapide n-au fost utilizate nici până azi. Cu toată marja lor de eroare, ar fi fost mai mult decât nimic.

Printre ultimele decizii cu potențiale consecințe grave asupra sănătății populației a fost Ordonanța Militară 7, prin care au fost ridicate restricțiile de călătorie pentru muncitorii sezonieri. Măsura s-a luat la presiunea țărilor confruntate cu o criză masivă de lucrători în agricultură, în special Germania și Italia. Ridicarea restricțiilor n-a fost însoțită însă și de măsuri adiacente de supraveghere și gestionare atentă a transportului muncitorilor pe teritoriul României.

Așa s-a ajuns ca 2000 de oameni să se înghesuie într-o parcare din fața aeroportului din Cluj pentru a fi transportați cu avioane charter în Germania, după ce au vâjâit nestingheriți cu autocarele prin țară. Abia a doua zi guvernul a intervenit pentru a corecta lipsa de diligență, dar nu înainte ca miniștri să-și paseze unii altora responsabilitatea pentru haosul creat. Alt gest iresponsabil, pe care și presa germană îl impută azi, inclusiv guvernului de la Berlin, podul aerian pentru sezonieri fiind calificat drept o ”acțiune inumană”.

Pe acest fundal de guvernare iresponsabilă în vremuri de criză maximă, nu-i de mirare că au apărut din nou tensiuni între președintele Klaus Iohannis și premierul Orban. Șeful statului a avut toate motivele să fie supărat și să ceară revenirea asupra acordului cu BOR, după ce guvernul Orban i-a subminat autoritatea la modul cel mai brutal posibil.

Abia și-a terminat, marți, președintele Iohannis noua serie de apeluri către români pentru a rămâne în izolare strictă, că mesajul său a fost neutralizat complet după câteva ore de acordul semnat de ministrul de Interne cu Patriarhul Daniel prin care se anunța relaxarea restricțiilor pentru sărbătorile de Paști.

Acordul, pe lângă riscurile reale de a genera un nou val de îmbolnăviri după Paște, are și un caracter discriminatoriu, profund nedrept față de credincioșii care au sărbătorit învierea săptămâna trecută. Lor, președintele Klaus Iohannis le-a cerut să stea în case, să rămână izolați, să nu meargă la biserică să ia lumină, oferind exemplul personal. Ce să mai creadă acum? Cum să nu se simtă catolicii, evanghelicii sau reformații păcăliți de statul român, care, iată, găsește soluții pentru credincioșii ortodocși?

În treacă fie spus, acordul cu derogări a picat fix în ziua în care medicilor și polițiștilor li s-a interzis demisia din sistem prin decretul care prelungește starea de urgență cu încă o lună.

Până acum, doar fostul ministru al sănătății, Victor Costache, a demisionat tot din cauza unor declarații făcute fără prea mult discernământ. Costache a anunțat, la fix o lună de la apariția primului caz de coronavirus în România, că pregătește un vast program prin care să fie testată întreaga populație a Bucureștiului.

E drept că între timp, confruntate cu lipsa echipamentelor și cu protestele medicilor, situația din spitale se agrava de la o zi la alta, iar fostul ministru își pierduse orice credibilitate și autoritate în sistem.

După ce a bulversat societatea românească, nici ministrul de Interne, Marcel Vela, nu mai poate rămâne la interne și să emită ordonanțe militare. Este o putere prea mare în mâinile cuiva care a dovedit prea puțină viziune pentru o responsabilitate atât de mare și prea multă obsesie pentru imagine.

Este mult prea important ca pe durata stării de urgență titularul de la Interne, care emite aceste acte admistrative excepționale, să se bucure de încrederea cetățenilor. Nu le poți cere disciplină și conformare când autoritatea statului tocmai s-a făcut țăndări.

În mod normal, acest guvern ar trebui oprit cu totul după lungul șir de acte iresponsabile. Ele ar putea să ne coste sănătatea și viața pe noi toți. Prea mult haos, dezorganizare și amatorism. Neplăcut sentiment că în vremuri de criză, care reclamă curaj, fermitate și cât mai puțin populism, este incompetența la putere.

Imaginea guvernului Orban este salvată, totuși, de o mână de profesioniști, în frunte cu ministrul sănătății, Nelu Tătaru (judecând doar din prestația publică de până acum), și de alți tehnici din ministere care fac ca lucrurile să meargă sau opresc, la limită, decizii politicie insuficient gândite. Lor trebuie să le mulțumim că administrația funcționează cât de cât.

Nu este momentul acum de răfuieli și crize politice, dar măcar schimbări punctuale trebuie făcute pentru a restabili încrederea. Pentru restul, mai vedem după ce ieșim cu toții din tunel.