Guvernul Republicii Moldova a aprobat cadrul bugetar pe termen mediu. Cheltuielile statului vor scădea raportat la produsul intern brut

Guvernul Republicii Moldova a aprobat Cadrul bugetar pe termen mediu care prevede creșterea veniturilor, „raționalizarea” cheltuielilor și diminuarea ușoară a deficitului până în anul 2027, potrivit Radio Europa Liberă, citat de Rador Radio România. Executivul estimează ca, în următorii trei ani, veniturile bugetului public național să crească față de indicatorii actuali cu 26,8 %. Creșterea va fi asigurată, în primul rând, din taxe și impozite (63% din totalul veniturilor), și mai puțin din împrumuturi.

Cheltuielile bugetare vor crește mai lent decât în anii precedenți. Guvernul își propune să reducă cheltuielile până la o pondere de 34,8% din PIB în anul 2027, față de 37,7% – estimată pentru 2024. Totodată, se estimează un ritm de creștere mai mic și al cheltuielilor pentru investiții capitale.

În aceste condiții, ponderea deficitului bugetar în Produsul Intern Brut (PIB) ar urma să descrească de la 4,6% până la 3,1%.

Datoria internă și externă a statului, potrivit estimărilor, va continua să crească – de la 104 de miliarde de lei, anul trecut, la peste 164 de miliarde de lei în 2027, însă ponderea acesteia în PIB ar urma să se diminueze ușor, până la 38,3% (cu mai puțin de 1%), ceea ce reprezintă un nivel sustenabil, dacă prognozele de creștere economică se vor adeveri.

La baza documentului se află planul de acțiuni pentru aderarea la UE și angajamentele față de partenerii de dezvoltare. De asemenea, Cadrul reflectă „preocuparea” Guvernului nu numai pentru redresarea economică, dar și pentru evitarea „risipei” fondurilor publice.

Guvernul își propune ca în următorii 5-7 ani, fiecare sector gestionat de ministere să fie supus unui proces de raționalizare a cheltuielilor. Din 2022, printr-un asemenea proces trece Ministerul Sănătății. În prezent, prin prisma raționalizării, sunt evaluate cheltuielile din sectorul protecției sociale.

Deși economia moldoveană a avut o evoluție „modestă” în 2023, insuficientă pentru a compensa „pierderile din recesiunea anului precedent”, guvernul se așteaptă ca în următorii trei ani să asigure o creștere reală a Produsului Intern Brut (PIB) între 3% și 3,7%. Creșterea ar urma să fie asigurată de redresarea consumului intern și a investițiilor, pe măsură ce impactul războiului din Ucraina „se va disipa”, dar și de „progresul candidaturii Moldovei la UE”.

Guvernul recunoaște însă că scenariile „relativ optimiste” prezentate în document sunt supuse unor riscuri care „continuă să fie semnificativ ridicate” în legătură cu posibila agravare a tensiunilor geopolitice la nivel mondial.

Printre riscurile externe și vulnerabilități, guvernul menționează conflictul din Ucraina; dependența față de livrările de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, în condițiile în care tranzitul gazelor rusești prin Ucraina va fi stopat; precum și o eventuală recesiune a economiilor partenerilor comerciali principali ai Republicii Moldova.

La riscuri interne sunt trecute condițiile climaterice nefavorabile (agricultura fiind o componentă importantă a creșterii economice în R. Moldova) și instabilitatea politică. „Alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 reprezintă un moment crucial în menținerea parcursului european al Republicii Moldova. (…) Consolidarea parcursului european și reformelor economice sunt esențiale pentru asigurarea stabilității pe termen lung”, se mai spune în document. Printre alte provocări ce ar putea submina creșterea economică sunt deficitul forței de muncă și eventuale fluctuații excesive ale cursului monedei naționale, consideră guvernul.

Pe termen mediu, măsurile de politică fiscală vor viza, între altele, eliminarea scutirilor la impozitul pe venit a instituțiilor de învățământ private; stimularea procurării de către persoane fizice a valorilor mobiliare de stat; scutirea parțială de taxe a prosumatorilor (persoane fizice); revizuirea facilităților fiscale aferente TVA pentru terenuri și arenda pământului; majorarea accizelor pentru țigarete electronice.

Cadrul bugetar pe termen mediu (2025-2027) va servi autorităților centrale și locale ca suport pentru planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2025.

Sursa: REL / Rador Radio România