G4Media.ro

Guvernul român a rupt consensul UE privind Ierusalimul. Care vor fi urmările?

Guvernul român a rupt consensul UE privind Ierusalimul. Care vor fi urmările?

Dacă Guvernul din România va pune în practică decizia anunţată preşedintele PSD, Liviu Dragnea, de a muta ambasada din Israel la Ierusalim, va slăbi poziția politică a Uniunii Europene în Orientul Mijlociu, iar celelalte ţări din uniune vor fi „destul de supărate” din cauza hotărârii luate de Executivul de la Bucuresti, susţine Stefan Lehne, fost director general pentru afaceri politice în cadrul Ministerului de Externe al Austriei şi actual bursier al think-tank-ului Carnegie Europe în Bruxells.

Într-o declaraţie făcută pentru G4Media.ro, Lehne spune că nu se aşteaptă ca Guvernul de la Bucureşti să aibă de suportat „consecinţe negative majore” pentru decizia anunţată. Consensul Uniunii Europene privind Ierusalimul a fost rupt de anunţul Palatului Victoria, însă analiştii nu se aşteaptă ca în perioada următoare vreun alt stat membru al UE să urmeze exemplul României. La fel de important este însă şi faptul că, prin decizia anunţată de Guvernul Dăncilă, se abandonează o strategie importantă de politică externă care a făcut din România, în ultima jumătate de secol, un interlocutor viabil şi acceptat atât de Israel, cât şi de partea palestiniană.

Aceste două chestiuni – afectarea politicii unice a UE în privinţa Ierusalimului şi posibilele efecte asupra politicii externe a României în Orientul Mijlociu – sunt de altfel printre cele mai importante consecinţe ale deciziei anunţate de Executivul de la Bucureşti. Deocamdată nu este însă clar dacă Guvernul a adoptat sau nu memorandumul prin care se decide începerea procedurilor de mutare a ambasadei române de la Tel Aviv la Ierusalim. Nici conținutul documentului – a cărui existenţă a fost anunţată în premieră de G4Media.ro pe data de 18 aprilie – n-a fost făcut încă public. Reacţia preşedintelui Klaus Iohannis a fost imediată, el spunând că memorandumul secret referitor la ambasada din Israel a fost o mare greşeală şi a anunţat că retrage încrederea premierului Viorica Dăncilă, susţinând că aceasta nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi „transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România.”

În opinia lui Stefan Lehne, „politicile UE privind Orientul Mijlociu au fost întotdeauna marcate de un dezacord considerabil între statele membre. Cu toate acestea, poziția potrivit căreia statutul oraşului Ierusalim trebuie rezolvat prin negociere a fost, de mulți ani, unul dintre puținele puncte cu care toată lumea a fost de acord.” Din acest motiv, decizia Guvernului de la Bucureşti „va slăbi astfel şi mai mult poziția politică a UE în Orientul Mijlociu.” Iar acest lucru este crucial într-un moment în care Uniunea Europeană doreşte să fie parte activă a oricăror negocieri privind regiunea, iar o decizie precum cea anunţată de Guvernul României ar avea consecinţe importante şi ar submina fără discuţie participarea uniunii la procesul de pace. Până una-alta, poziţia Guvernului Dăncilă legată de Ierusalim arată că acesta nu respectă politica comună a UE în acestă chestiune şi preferă să avanseze o strategie unilaterală ce pare că are la bază cu totul alte motive decât cele ale interesului naţional.

Întrebat dacă hotărârea unilaterală a guvernului României legată de mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim va avea repercusiuni în raport cu Uniunea Europeană, Lehne a spus: „celelalte țări ale UE vor fi destul de supărate în legătură cu această decizie, dar nu mă aștept ca Bucureștiul să aibă de suportat consecințe negative majore.” Expertul a afirmat că nu cunoaşte posibilele motive pentru care Executivul român a luat această hotărâre, el limitându-se la a afirma că, cel mai probabil, ele au de-a face cu relaţiile bilaterale dintre România şi Israel (aceeaşi poziţie a adoptat-o şi un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, care, rugat de către G4Media.ro să comenteze decizia autorităţilor de la Bucureşti, ne-a direcţionat spre autorităţile române şi israeliene).

Stefan Lehne s-a arătat destul de rezervat şi în privinţa unui posibil precedent creat de Guvernul de la Bucureşti cu această decizie. „Nu cunosc alte ţări din UE care să urmeze exemplul (României).” Republica Cehă, care a cochetat cu ideea de a-şi muta ambasada la Ierusalim, pare că a făcut recent pasul înapoi, anunţând prin vocea premierului Andrej Babis că, deocamdată, ia în considerare deschiderea unui Centru Cultural la Ierusalim. Ulterior, Babis s-a referit şi la posibila deschidere a unui Consulat onorific ceh la Iersusalim (spre deosebire de România, în cazul cehilor, preşedintele Miloş Zeman este cel care susţine cu entuziasm mutarea ambasadei la Ierusalim. Liderul ceh a spus chiar că ţara sa va accepta oferta premierului Netanyahu care a promis Cehiei ca sediu al misiunii diplomatice reşedinţa sa de pe Strada Gaza din Ierusalim). La rândul ei, Germania susţine că problema Ierusalimului trebuie lămurită după ce israelienii şi palestinienii vor cădea la pace. „Dacă Israelul nu poate obţine ca Germania și Republica Cehă – cei mai puternici aliați ai statului evreu pe continent – să-și mute misiunile diplomatice din Tel Aviv, pare puțin probabil ca oricine altcineva din Europa să facă prima mișcare,” e de părere The Times of Israel,

Pentru a arăta că UE continuă să aibă o politică unitară în chestiunea Ierusalimului şi a descuraja din start alte ţări europene să urmeze drumul luat de Guvernul Dăncilă, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a spus sâmbătă că niciun stat membru al Uniunii Europene nu-şi va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. G4Media.ro a publicat declaraţia dată de Mogherini postului Vocea Palestinei şi preluată de agenţia palestiniană de presă WAFA, în care aceasta a afirmat că „niciun stat membru al UE nu va acţiona împotriva consensului european pe acest subiect, iar discuţiile despre posibila mutare de către unele ţări din UE a ambasadelor la Ierusalim sunt, nimic mai mult, decât vorbe.” Mesajul fără echivoc transmis de şefa diplomaţiei europene a vizat, fără îndoială, şi Palatul Victoria, devenit aproape peste noapte mărul discordiei din UE în chestiunea Ierusalimului. Politica UE se opune recunoașterii unilaterale a Ierusalimului drept capitală a Israelului și susține recunoașterea oraşului ca fiind viitoarea capitală a două state, Israel și Palestina, de-a lungul graniţelor existente în 1967. Decizia va fi luată însă doar în urma negocierilor de pace israeliano-palestinene, iar în absenţa unui acord, UE consideră că orice recunoaştere a Ierusalimului drept capitală a Israelului încalcă legea internaţională (acesta a fost de altfel şi motivul invocat de preşedintele Iohannis când a respins decizia Guvernului Dăncilă referitoare la mutarea ambasadei române la Ierusalim).

Reamintim că disputa privind statutul Ierusalimului a căpătat o nouă dimensiune în decembrie 2017, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat mutarea ambasadei Statelor Unite de la Tel Avin în Oraşul Sfânt. El a abandonat astfel tradiţia preşedinţilor americani din ultimele decenii şi, în ciuda criticilor exprimate de numeroşi aliaţi tradiţionali ai Americii, a recunoscut Ierusalimul drept capitală de facto a statului evreu. Trump a pus astfel în aplicare prevederile aşa-numitului Jerusalem Embassy Act, care mandatează relocarea ambasadei americane în Israel, cu excepția cazului în care președintele semnează o derogare la fiecare șase luni.

Până în acest moment, din cele 87 de ţări care au ambasade în Israel, doar Guatemala a mai anunţat mutarea misiunii diplomatice la Ierusalim. Congresul din Honduras a aprobat prin vot relocarea ambasadei, însă decizia nu este obligatorie. Manilla a anunţat că ia în considerare mutarea ambasadei filipineze, dar deocamdată nu este clar dacă o va face cu adevărat. În ciuda eforturilor susţinute ale diplomaţilor isrealieni şi a promisiunilor făcute de guvernul lui Benjamin Netanyahu (inclusiv că va oferi „tratament preferenţial” primelor 10 ţări care îşi vor reloca ambasadele), „valul” de mutări anticipat de premierul israelian se lasă aşteptat. Consensul internaţional este acela că ambasadele vor putea fi mutate doar după obţinerea păcii între israelieni şi palestinieni.

Ambasada americană de la Ierusalim va fi inaugurată la 12 mai în cartierul Arnona, în prezenţa unei delegaţii de 250 de oficiali de la Washington în fruntea căreia se va afla noul şef al diplomaţiei, Mike Pompeo. Două zile mai târziu, preşedintele guatemalez Jimmy Morales va inaugura noua misiune diplomatică a ţării sale în parcul tehnologic Malha.

O tradiţie externă întreruptă

Alături de consecinţele majore pe care decizia luată de Guvernul Dăncilă le poate avea asupra politicilor şi strategiei Uniunii Europene în Orientul Mijlociu, memorandumul (sau memorandumurile) discutat de Executivul de la Bucureşti este important şi din altă perspectivă. Decenii la rând, România a putut să acţioneze în regiune ca mediator neutru şi interlocutor de încredere atât pentru partea israeliană, cât şi pentru palestinieni. Acest lucru s-a datorat, fără discuţie, şi cultivării unor relaţii de încredere cu ambele tabere. În cazul palestinienilor, Nicolae Ceauşescu vedea implicarea în rezolvarea conflictului cu Israelul ca pe o modalitate esenţială de a dezvolta relaţii cu statele arabe şi de a pătrunde pe pieţele promiţătoare din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii.

În cazul Israelului, chiar dacă regimul comunist din RSR a fost ani de zile un loc preferat de antranament pentru luptătorii din Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (condusă de Yasser Arafat), iar Bucureştiul a livrat armament facţiunilor palestinene, ţara noastră a continuat să întreţină şi să dezvolte legăturile cu statul evreu. Comunitatea semnificativă de evrei originari din România şi influenţa acestora asupra diferitelor guverne din Israel au contribuit,, fără îndoială la menţinerea unor canale de comunicare deschise şi au permis Bucureştiului să joace un rol major în negocierile pe care israelienii le-au purtat cu palestinenii.

Eventuala mutare a ambasadei în Ierusalim ar putea însă sabota relaţiile pe care România s-a mândrit ani de zile că le are cu cele două părţi. Dintr-o dată, poziţia unică a României – să nu uităm că RSR a fost singura ţară din blocul comunist care nu a rupt relaţiile diplomatice cu Israelul după „Războiul de şase zile” din 1967 – este periclitată. Relaţiile cu palestinienii vor fi compromise, iar dacă scenariul mutării ambasadei la Ierusalim va eşua – o perspectivă foarte posibilă după tot scandalul creat -, imaginea Bucureştiului de partener serios al Israelului va avea de suferit.

Problema este cu atât mai serioasă, cu cât decizia Guvernului Dăncilă pare să fi fost luată fără să fie analizate în detaliu avantajele şi riscurile relocării ambasadei române la Ierusalim. O evaluare similară făcută de oficialii cehi ar putea să fi fost, de altfel, motivul pentru care Praga şi-a regândit anunţul iniţial de a-şi muta misiunea diplomatică de la Tel Aviv. În cazul Bucureştiului, mesajul transmis nu este doar acela că liderii statului iau decizii fără să se consulte unii cu alţii şi fără să se gândească, în primul rând, la interesele strategice pe termen lung ale României. Absenţa unei evaluări profesioniste privind mutarea ambasadei este dovada lipsei unei strategii externe coerente a Guvernului şi semn al amatorismuluii politic ce riscă să afecteze poziţia României atât în UE, cât şi pe scena internaţională.

Surse: Politico, Jerusalem Post, Haaretz, The Times of Israel

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

15 comentarii

  1. De ce nu se desecretizeaza si nu se publica memorandumul?
    Trebuie denuntat, declasificat, publicat!

    Iohannis este seful CSAT. Trebuie sa ii faca plangere penala pentru tradare Vasilicai Vioricai Docilică

    • Nu ma astept s-o acuze pe Vasilica de tradare, dar ma astept sa mearga sa conduca o sedinta de guvern si sa faca putin ordine. Altfel, daca-i cere demisia de la pupitrul din Cotroceni, arata ca un catzel care face scandal din spatele gardului, dar nimic mai mult…

    • Ca sa participe la o ședința a guvernului, nu sa o conducă, trebuie ca un subiect al ședinței sa se refere la politica externa si numai la ala participa. Altfel nu este invitat iar sa se invite singur, cum a mai facut-o, a înțărcat bălaia! In privinta ordinei poate sa o facă numai in sertarul cu chiloți din dormitor !

    • Johanis este securist

    • Dancila ai facut foarte bine acum jos cu securitatea. Mă securiști nu mai tine.ti Țara pe loc . Tara nu este a voastră este a românilor . Securiști lași și fără mamă și copil

  2. Rezolutia ONU S/RES/478 (1980) of 20 August 1980 la punctul 5 are urmatorul paragraf:

    (b) Those States that have established diplomatic missions at Jerusalem to withdraw such missions from the Holy City;

    Silogism

    1. Cf rezolutiei ONU – statele care au infiintat Ambasade in Jerusalim trebuie sa si le mute.

    2. ceea ce nu e interzis este permis : nu se face referire la viitor (infiintare / mutare in Jerusalim).

    Deci Ambasada se poate infiinta / muta.

    https://unispal.un.org/DPA/DPR/unispal.nsf/0/DDE590C6FF232007852560DF0065FDDB

  3. Totul trebuie privit din alt context :

    Forging ahead, Trump team confident its peace plan appeals to Palestinians | The Jerusalem post

    „The Palestinians would be wise to climb down from the limb they are out on, claiming they have given up on the United States as a mediator in Middle East peace talks. There is really no alternative, and time doesn’t work in their favor,” Shapiro said. „But Trump and his team should focus on our broader strategic interest: the end of the Israeli-Palestinian conflict in a negotiated two-state solution.”

    https://m.jpost.com/Arab-Israeli-Conflict/Forging-ahead-Trump-team-confident-its-peace-plan-appeals-to-Palestinians-533064

    • ‘Given up on the United States as a mediator in Middle East peace talks’??? Pai nu ei ard steagul SUA saptamanal, daca nu zilnic? Cu background un muhamed mascat cu un akm in brate pozand chipurile ‘sfidator’ pe o Toyota din ajutoarele UN? Adica, pana atunci erau deschisi la o mediere a Marelui Satan? Daaa…

  4. ne bagam si noi.. ca musca-n p* iepei. Terminaram de rezolvat toate problemele din tara si ne apucaram sa le rezolvam pe cele de mii de ani ale israelienilor si palestinienilor.
    Ne punem arabii in cap pt interesele lui Dragnea si acolitilor lui.
    Romania ar trebui sa adopte decizii in concordanta cu partenerii europeni.

  5. Ma deranjeaza pe undeva PCul asta cu Ierusalimul oras arabo-israelian, sau israeliano-arab. Daca argumentul e istoric, si nu istoric cu limite arbitrare gen Sykes-Picot fiindca asa convine unora, atunci palestinienii nu au ce cauta acolo. Israelul insa le ofera cetatenie, spitale, universitati performante, parca suntem in Life of Brian a Monty Pythons: ‘what have the Romans ever do for us?’ Dar mai este si componenta crestina. Daca argumenulme religios, atunci Ierusalimul este un oras sfant si pentru crestini. Nici un argument pe tema nu am vazut dinpartea crestina, fie ca e vorba de Papa sau vre-una din multele biserici auto-moto-cefale ortodoxe. Bine, biserica Armeana saraca are destule pe cap, BOR nu se baga daca nu e oferta la Benz full options, Biserica Rusa nu a primit ordin de zi pe unitate, iar grecii sunt cu ochii pe turci in Cipru. Nici o discutie nu a vizat statutul de oras sfant al Ierusalimului pentru crestini, dar vorbim de musulmani al caror drepturi postdateaza atat cele evreiesti, cat si cele ale ortodoxiei cu mult. Daca vorbim strict etnic, armenii recunoscuti ca minoritate distincta in cadrul populatiei crestine dar care au plecat, nu isi au cartierul propriu din Ierusalimul istoric recunoscut ca ‘teritoriu ocupat’. Deci numai post Sykes-Picot merge? A facut gat ONU cand iordanienii au anexat Ierusalimul de Est si l-au proclamat a doua lor capitala, dupa care s-au apucat cu spor sa faca din templele evreiesti si bisrrici cotete de gaini simlatrine (vezi Wikipedia) si au limitat accesul crestinilor la locasurile sacre? Mai sunt si coptii si alte minoritati crestine, care au avut si unii inca au o amprenta acolo. Dupa 67, evreii au restabilit accesul liber al oricui oriunde. Daca se tot cerea o ‘comprehensive and definitive solution’ pentru Ierusalim, si daca se tine cont si de statulul Ierusalimului ca oras sfant si pentru crestini, ecuatia devine simpla – statutul de ‘oras deschis’ nu e fezabila dat fiind ca nu a putut fi aplicata din 47 pana acum, deci tot esafodajul ONU e dovedit impotent si incapabil de a genera o solutie acceptabila timp de 71 de ani (!), deci daca tot facem cruci cu ambele maini, hai sa rupem pisica si sa-i lasam pe evrei sa-si faca o capitala unde vor, atat timp cat joaca dupa reguli, recunosc importanta Ierusalimului atat pentru crestini cat si pentru musulmani, trateaza intr-un mod nediscriminatoriu minoritatea araba musulmana care ia cetatenia israeliana si le ofera palestinienilor care iau cetatenia israeliana liber acces la piata fortei de munca, protectia sociala, educatie, tot ce ofera unui cetatean israelian care citeste Talmudul. Restul, ca francezii, 300 de Euro si bilet de avion in Siria, Egipt, Pakistan, Malaiezia sau unde vor. A nu se citi cele de mai sus sprijin pentru cascadorii rasului VVD si LD, asta e cu totul altceva.

  6. Abia prin asemenea „fapte de barbatie” arata Liviu Dragnea cat de mic si de nesemnificativ se simte, si cata nevoie are sa-si dovedeasca, in primul rand lui insusi, ca e si el „om de stat”… E o patologie destul de comuna, dar care, la nivel inalt, poate avea consecinte mai dramatice.

  7. Vad ca nimeni nu spune ca statele nationale sunt in pericol. SUA, Ungaria, Polonia, Israelul, UK sunt cele care fac din “plutonul” care Incearca sa “fuga” de influenta Soros, de progresism, de “political correctness” – pe scurt de neomarxism (apropo de juncker care o sa tina o prelegere in cinstea lui marx). Uniti punctele, mai astia care sunteti trup si suflet cu UESSR. Romania a recunoscut Israelul, RFG-ul inaintea altora. Cand supravietuirea ROMANIEI si a NEAMULUI ROMANESC sunt in joc trebuie sa te alaturi tarilor care au aceleasi obiective. Ce ne a dat UESSR ? Exact ce ne a dat URSS din 45 pana in 65. Suntem exact pe aceeasii generatoare a spiralei evolutiei (nationalismul romanesc trebuie si va reinvia). S-a dus anestezicul propagandei. Lumea a inceput sa se trezeasca.

  8. Romania – Israel
    On the declaration of independence, a provisional government of Israel was established; and while military operations were still in progress, the provisional government was promptly recognised by the United States as the de facto authority of Israel,[2][3] followed by Iran (which had voted against the UN partition plan), Guatemala, Iceland, Nicaragua, Romania, and Uruguay. The Soviet Union was the first country to recognise Israel de jure on 17 May 1948,[4] followed by Nicaragua, Czechoslovakia, Serbia, and Poland.[5] The United States extended de jure recognition after the first Israeli election,[6] on 31 January 1949.[7] https://en.m.wikipedia.org/wiki/International_recognition_of_Israel

  9. Romania – RFG

    In January 1967, Romania became the second Warsaw Pact state after the Soviet Union to establish diplomatic relations with West Germany, an action based on the Warsaw Pact’s Bucharest Declaration of 1966. The declaration affirmed that there were “circles that oppose revanchism and militarism and that seek the development of normal relations with countries of both the East and the West as well as a normalization of relations between the two German states.” The declaration also included a statement affirming that a basic condition for European security was the establishment of normal relations between states “regardless of their social system”

    http://countrystudies.us/romania/77.htm

  10. Ce faceti cu :
    Balfur
    Promisiunile si planificarile Ligii natiunilor din anii 1920
    1948
    Saritul calului din 1967
    ???
    Am postat pe F omul ce flutura documentele Jews for Judaism