Guvernul Spaniei va restitui peste 5.000 de opere de artă jefuite acum peste 80 de ani de regimul dictatorului Francisco Franco. Unele lucrări de artă furate nu figurează însă pe lista restituirilor

Războiul civil spaniol și dictatura generalului Franco au dus la cel mai mare jaf și mișcare de opere de artă din istoria țării, spun experții. În prezent, prim-ministrul socialist, Pedro Sánchez, a făcut un pas important în direcția restituirii operelor de artă furate, publicând un inventar a peste 5.000 de piese confiscate aflate în colecțiile muzeelor de stat, relatează The Times.

Acest demers deschide ușa pentru cererile de revendicare din partea descendenților celor ale căror opere de artă nu le-au fost restituite de către regimul lui Franco, fie pentru că erau dușmani politici ai acestuia, fie pentru că operele s-au pierdut în haosul și consecințele conflictului din 1936-1939, fie pentru că au fost dăruite unor instituții sau susținătorilor dictatorului de dreapta.

„Începând de mâine, persoanele care localizează un bun care le aparține vor putea să îl revendice și vom studia de la caz la caz”, a declarat ministrul culturii, Ernest Urtasun. Ministerul său a adăugat: „Obiecte precum bijuterii, veselă, ceramică, textile și ornamente liturgice, precum și unele picturi, sculpturi și mobilier, reprezintă majoritatea celor 5.126 de piese a căror origine a fost documentată.”

Acesta a precizat că majoritatea provin din „confiscări efectuate de republică pentru a proteja temporar bunuri de interes artistic și care nu au fost niciodată returnate proprietarilor lor de către dictatura lui Franco la sfârșitul conflictului”.

Printre opere se numără o acuarelă de Joaquín Sorolla, un relief de la Muzeul Național de Sculptură din Valladolid și miniaturi de la Muzeul Romantismului din Madrid. Ministerul a găsit doar o singură colecție care provine din jafuri efectuate direct de regimul lui Franco.

Acesta a adăugat că regimul a confiscat mai multe lucrări de la un colecționar și comerciant, José Weissberger, care acum aparțin Muzeului Național de Arte Decorative.

Cu toate acestea, avocați reprezentând familiile care revendică lucrări confiscate și-au exprimat frustrarea față de ritmul lent și de natura lacunară a cercetărilor guvernului.

Printre lucrările care nu au fost incluse în inventar se numără „Cap de femeie cu mantilă albă”, de Sorolla, care se află în colecția Prado, dar este revendicată de moștenitorii marchizului de Villalonga, și o pereche de portrete atribuite lui Felipe Diricksen, care se află într-un hotel Parador proprietate de stat și care au fost revendicate de Nicolás Sánchez-Albornoz, un istoric a cărui familie s-a opus regimului franchist.

Ministerul a declarat că inventarul a fost întocmit în conformitate cu controversata Lege a memoriei democratice a guvernului, care are ca scop sprijinirea victimelor regimului și epurarea vestigiilor rămase, cum ar fi titlurile create în timpul dictaturii. Opoziția de dreapta a criticat legea, afirmând că este sectară și că impune o viziune de stânga asupra istoriei. Principalul partid de opoziție, Partidul Popular, este succesorul Alianței Populare, înființată după moartea lui Franco de un fost ministru al său, Manuel Fraga.