Guvernul va aproba cadrul legal pentru implementarea pachetului „Sprijin pentru România”, în baza căruia angajatorii vor putea majora voluntar salariul de bază cu suma de 200 lei

Guvernul urmează aprobe în şedinţa de miercuri, printr-o ordonanţă de urgenţă, cadrul legal pentru implementarea măsurii prevăzută în pachetul „Sprijin pentru România” în baza căreia angajatorii pot majora voluntar nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2.550 lei la 2.750 lei, pentru salariaţii care desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, relatează Agerpres.

„În vederea implementării măsurii ‘200 de lei în plus pentru salariul minim (creştere voluntară scutită de taxe)’, parte a pachetului de măsuri ‘Sprijin pentru România’, beneficiarii acesteia fiind persoanele fizice cu salariul minim, cu scopul de a combate consecinţele sociale negative generate de creşterea preţurilor, se propune, prin derogare de la prevederile Titlului IV si V din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, neimpozitarea şi neincluderea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a unei sume de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, în cazul creşterii voluntare a salariului de bază, prevăzut în contractul individual de muncă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Se precizează că regimul fiscal derogatoriu se aplică, începând cu data de 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar.

În şedinţa de Guvern va fi aprobat, printr-o hotărâre, şi Programul Naţional de Acţiune Privind Implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar.

Conform notei de fundamentare, programul de acţiune asumat în cadrul PNRR include:
– etape clare pentru implementarea şi certificarea ERTMS pentru reţeaua centrală TEN-T pe termen mediu (2025) şi lung (orizontul 2030);
– actorii responsabili;
– estimările bugetare;
– măsuri privind capacitatea administrativă la nivel naţional a organelor notificate, astfel încât acestea să gestioneze integral procesul de certificare ERTMS pentru toate sectoarele avute în vedere în timpul construcţiei lor, asigurându-se astfel operaţionalizarea deplină.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media