Guvernul vs Înalta Curte în fața CCR: Șefa Curții Supreme, în ”situația inedită” de a explica de ce a aplicat legea / Secretarul general al Guvernului: A fost înfrântă voința Parlamentului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află într-o „situaţie inedită” – şi anume de a explica de ce a aplicat legea „în litera şi spiritul ei”, a declarat miercuri şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, la dezbaterile de la CCR privind sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

La rândul său, șeful SGG, Toni Greblă, a solicitat Curţii Constituţionale să găsească modalitatea în care efectele nerespectării legii privind compunerea completurilor de cinci judecători pot fi îndreptate.

„Trebuie să mărturisesc faptul că Înalta Curte se află într-o situaţie inedită – şi anume de a explica de ce a aplicat în litera şi spiritul ei legea. Pentru că litera şi spiritul legii înseamnă (…) şi respectarea termenelor pe care legea le impune aceluia care are o anumită obligaţie. Desigur, întotdeauna când vorbim de conflict juridic de natură constituţională, în mod implicit vorbim şi de cooperare loială între autorităţi, dar cooperarea loială între autorităţi presupune nu numai diligenţe în evitarea blocajelor instituţionale, dar şi corectitudine în citarea şi citirea textelor de lege. Mă refer la citarea şi citirea integrală a textelor de lege şi mă refer la prezentarea coroborată a situaţiilor care pot rezulta din diferite texte de lege, uneori contradictorii”, a spus Cristina Tarcea, citată de Agerpres.

Şefa Instanţei supreme a arătat că, deşi nu a făcut niciun fel de referire cu privire la calitatea procesuală a titularului contestaţiei, „pare puţin ciudat că, în condiţiile în care se invocă un blocaj între cele două autorităţi, o altă autoritate face această sesizare”.

În schimb, reprezentantul Guvernului, fostul judecător constituțional Toni Greblă, a cerut CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi ÎCCJ, deoarece aceasta din urmă, refuzând să aplice legea în ceea ce priveşte compunerea completurilor de judecată din cinci judecători prin tragere la sorţi, a înfrânt astfel voinţa Parlamentului, care este unica legiuitoare a ţării.

”Odată ce veţi fi soluţionat acest conflict juridic de natură constituţională, pe practica constituţională constantă a CCR, urmează, de asemenea, să vă pronunţaţi asupra modului în care efectele acestui conflict, respectiv a compunerii completurilor de cinci judecători în alt mod decât cel prevăzut expres de lege, să găsiţi modalitatea în care efectele acestei nerespectări a legii pot să fie îndreptate, pentru că, citând din considerentele unei decizii a CCR, CCR nu stabileşte numai în abstract faptul că există un conflict juridic de natură constituţională şi extinde analiza acestui conflict şi asupra efectelor produse în perioada în care acest conflict juridic de natură constituţională a fiinţat, tocmai pentru a repara unele dintre efectele produse ca urmare a refuzului de a aplica prevederi legale care sunt de natură constituţională, în sensul în care compunerea completurilor de judecată este prevăzută de Constituţie ca putând fi făcută numai prin lege organică şi de niciun alt organ administrativ sau de altă natură din ţară”, a precizat Toni Greblă.

Faţă de aceste motive, a adăugat şeful SGG, urmează ca CCR „să soluţioneze şi acest conflict juridic de natură constituţională între două puteri ale statului, respectiv Parlamentul şi ICCJ”.

Judecătorii Curţii Constituţionale a României dezbat miercuri, în şedinţă publică, sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

Guvernul este reprezentat de şeful SGG, Toni Greblă, fost judecător constituţional, ÎCCJ – de preşedintele acestei instanţe, Cristina Tarcea, iar Senatul – de Cristian Ionescu. De la dezbateri lipseşte reprezentantul Camerei Deputaţilor.

Premierul Viorica Dăncilă a reclamat pe 2 octombrie la Curtea Constituțională existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului de formare a completurilor de 5 judecători.

Solicitarea a fost făcută în repetate rânduri chiar de Liviu Dragnea, al cărui apel a început luni, 8 octombrie, și în care au fost date două amânări succesive. Dragnea a fost condamnat deja în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

Dăncilă acuză în sesizarea trimisă CCR că Înalta Curte și-a arogat competențe legislative prin faptul că nu pune în aplicare imediat prevederea din noua lege privind organizarea judiciară, potrivit căreia completurile de 5 judecători de la ÎCCJ se formează exclusiv prin tragere la sorți, fără a exista membri de drept.

În prezent, sunt două completuri de apel la Înalta Curte, cu 5 judecători (C5), unul condus de vicepreședintele ÎCCJ, Iulian Dragomir și un altul condus de șefa interimară a Secției penale, judecătoarea Sorina Mirela Popescu. Aceste completuri dau sentințele definitive pentru demnitari (miniștri, parlamentari, etc).

Completul care va da sentința definitivă în cazul lui Liviu Dragnea este cel condus de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Iulian Dragomir, un complet considerat a fi unul foarte dur.

La începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al ICCJ a luat în discuție schimbarea componenței C5-urilor, ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor la legea 304 privind organizarea judiciară (prima dintre cele 3 legi controversate ale Justiției, modificate de Coaliția PSD-ALDE).

Potrivit legii 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, C5-urile nu mai sunt conduse de membrii de drept, precum vicepreședintele ICCJ și șeful Secției penale, ci toți judecătorii din complet sunt trași la sorți.

Colegiul de conducere al ICCJ a decis însă că nu se impune schimbarea componenței C5-urilor în 2018, pentru că au fost alese deja pe legea veche, la sfârșitul lui 2017. Legea veche spunea că C5-urile sunt conduse de membrii de drept, iar ceilalți judecători sunt trași la sorți la sfârșitul fiecărui an pentru anul viitor. Or pentru anul 2018, componența C5-urilor s-a stabilit prin tragere la sorți la sfârșitul anului trecut, pe legea veche, care prevedea că sunt conduse de membrii de drept. Colegiul de conducere al ICCJ a decis că se va modifica componența C5-urilor abia la sfârșitul acestui an pentru 2019, când se vor pune în aplicare prevederile noii legi și vor fi trași la sorți toți magistrații și nu vor mai fi membri de drept (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea