Hagia Sophia de la Istanbul va introduce o taxă de vizitare din ianuarie 2024. Moscheea-muzeu este în pericol de prăbușire, avertizează un istoric turc

Turiștii care vor dori să viziteze Hagia Sophia din Istanbul vor trebui să plătească bilet de intrare începând din ianuarie 2024, a anunțat marți ministrul culturii din această țară, citat de cotidianul atenian Kathimerini.

Catedrala bizantină veche de 1.500 de ani, care a fost transformată din muzeu în moschee de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan în 2020, este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO și primește peste 3,5 milioane de vizitatori pe an.

„Vom introduce un sistem de gestionare a vizitatorilor la moscheea Hagia Sophia, care va crește calitatea și siguranța vizitelor”, a declarat marți ministrul Culturii, Mehmet Nuri Ersoy, într-o conferință de presă la Centrul Cultural Ataturk.

El a precizat că turcii care vor veni să se închine la moschee vor fi admiși printr-o intrare, gratuită, iar turiștii prin alta, unde vor trebui să plătească o taxă. El nu a precizat cât va fi taxa de intrare sau cum se așteaptă ca vizitatorii să demonstreze scopul vizitei lor.

Decizia, a spus el, va intra în vigoare la 15 ianuarie.

Pericol de prăbușire

Hagia Sophia, epicentrul cultului creștin din Constantinopol (actualul Istanbul), este în pericol de prăbușire din cauza numărului mare de vizitatori, a avertizat un expert turc, citat de Greek Reporter. Clădirea, care a servit drept catedrală ortodoxă, moschee otomană și muzeu, funcționează acum din nou ca moschee și primește zilnic un număr mare de vizitatori, o situație de care distinsul istoric turc Ilber Ortayli se teme că ar putea duce la o defecțiune structurală catastrofală dacă nu este abordată imediat.

Scriind recent în cotidianul Hürriyet, Ortayli a declarat că monumentul, care atrage anual trei milioane de pelerini în afară de turiști, a suferit daune semnificative de la transformarea sa în moschee.

El a afirmat că chiar și un număr modest de 20-30 de mii de persoane anual, inclusiv oameni de știință, istorici, arheologi, reprezentanți ai religiei musulmane, politicieni și funcționari publici, ar putea fi considerat excesiv pentru rezistența monumentului.

Istoricul a avertizat că edificiul trebuie să fie închis pentru restaurare pentru a preveni orice posibilă prăbușire.

Ortayli critică, de asemenea, intervențiile legate de funcția de moschee a monumentului, subliniind că în Hagia Sophia nu pot fi instalate facilități pentru nevoile zilnice ale moscheii, cum ar fi toalete și fântâni.

În iunie 2022, o serie de dale ale podelelor antice de marmură din Hagia Sophia au fost deteriorate de mașinile grele folosite pentru a curăța situl, a relatat ziarul turc Cumhuriyet.

Ziarul a precizat că transformarea sitului din muzeu în lăcaș de cult este de vină pentru aceste daune.

„Această clădire istorică s-a confruntat cu daune enorme. Când Hagia Sophia era un muzeu, oamenii o vizitau cu mare respect. Acum este ca un carnaval”, a declarat un ghid turistic, citat de Cumhuriyet.

Aceasta nu a fost prima dată când clădirea s-a confruntat cu daune de la transformarea sa în moschee.

În aprilie 2022, Asociația Istoricilor de Artă din Turcia a declarat că Poarta Imperială istorică din Hagia Sophia a fost grav avariată. Grupul a postat o fotografie care descrie clar deteriorarea lemnului de stejar al porții vechi de 15 secole.

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și-a exprimat „tristețea și dezgustul” față de vandalizarea unei uși din Hagia Sophia, într-o convorbire telefonică cu directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, la scurt timp după ce fotografia a fost făcută publică.

Mitsotakis a declarat că deteriorarea Porții Imperiale demonstrează lipsa de respect față de istoria, integritatea și caracterul universal al monumentului.

Hagia Sophia rămâne centrul simbolic al credinței ortodoxe grecești chiar și la aproape șase secole de la căderea sa în mâinile otomanilor și de la transformarea sa în moschee.

Din 537 până în 1453, „Marea Biserică”, așa cum o numeau bizantinii, a fost inima orientală a creștinismului.

Templul masiv a găzduit un total de 23.000 de credincioși, iar 525 de preoți, diaconi și cantori au slujit liturghiile sale.