Hagia Sophia, gata să redevină moschee. Grecia protestează, replica Turciei: Ayasofya se află pe teritoriul turc, a fost cucerită, iar ceea ce se întâmplă în țara noastră și are legătură cu proprietatea noastră, ne privește doar pe noi

Fostul loc sacru a fost mereu unul dintre popasurile obligatorii pentru călătorii care ajung în orașul de pe Bosfor. Dar pentru zecile de mii de vizitatori care se pregătesc acum să se întoarcă, Hagia Sophia va fi în continuare un muzeu sau, aşa cum a cerut în ultima perioadă președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va fi transformat din nou în moschee?

În ultimele săptămâni, șeful statului a prezentat o propunere anticipată în trecut, oferind instrucțiuni pentru schimbarea statutului marelui complex arhitectonic, o veche bazilică bizantină, deschisă publicului de ani de zile ca simplu muzeu. Scopul este de a reveni la utilizarea acesteia ca locaș de cult islamic, așa cum fusese până în 1935. Și pentru a face asta, președintele turc a dat un semnal semnificativ, scrie La Repubblica, citată de Rador.

La data de 29 mai, la 567 de ani de la cucerirea otomană a Constantinopolului – care a avut loc în 1453, Erdogan a indicat unde vrea să ajungă: rugăciunea islamică a răsunat din nou sub aceste bolți celebre într-o Ayasofya complet goală din cauza prevederilor dictate de pandemia coronavirusului, dar în prezența – neobișnuită, dar dorită – a ministrului turismului şi, pentru prima dată în ultimele decenii, a unui imam.

Imanul a citit în special sura lui Fatih, „cuceritorul”, cu trimitere la Muhammad al II-lea, liderul care a luat orașul după un lung asediu punând capăt Imperiului Bizantin și devenind sultan.

Numeroase reacţiile din lumea întreagă.Vaticanul nu luat nicio poziție oficială, dar multe instituţii de presă apropiate de Sfântul Scaun și de Biserica Catolică au tras semnalul de alarmă. Multe critici au venit în principal de la Atena, guvernul elen definind „inacceptabilă utilizarea unui sit destinat altor culte”.

Răspunsul lui Erdogan a sosit prompt: „La Atena nu există nici măcar o moschee, spre deosebire de Istanbul, unde multe biserici sunt mereu active. Guvernul grec nu are legitimitate să administreze Turcia și ar trebui să evite să generete controverse inutile. Dacă vor depăși în continuare limita, vom ști cum să răspundem”.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a atacat spunând că „Ayasofya se află pe teritoriul turc, a fost cucerită, iar ceea ce se întâmplă în țara noastră și are legătură cu proprietatea noastră, ne privește doar pe noi. Nu este deloc o problemă internațională, ci este o problemă de suveranitate națională”, în timp ce directorul Comunicărilor Biroului prezidenţial, Fahrettin Altun, a promis că muzeul va fi„ reconvertit curând” într-un loc de cult musulman: Aveți răbdare – a spus el, adresându-se cetățenilor turci – ne vom asigura împreună că se va întampla acest lucru”.

La acest punct, Erdogan a cerut Consiliului de Stat să se pronunțe. Decizia va fi comunicată în data de 2 iulie. Cu unele îndoieli, pentru că mulți consideră că problema este abordată politic, la fel ca în ultimii douăzeci de ani în Turcia.

Hagia Sophia își așteaptă destinul, care pare să-şi schimbe ciclic destinația religioasă în funcție de cine o cucerește. Catedrală ortodoxă, apoi catolică, convertită în moschee după capturarea otomană – unde, totuși, sultanul Mehmet a ordonat să se păstreze mozaicurile prețioase, acoperindu-le, în loc să le distrugă, așa cum ar fi impus iconoclasmul islamic – în 1935, tatăl Turciei moderne Mustafa Kemal a transformat-o într-un muzeu. Până în prezent.

Catedrala Sfânta Sofia, cum este numită în Europa, s-a aflat mereu în centrul unei bătălii între culturi și religii. Cu un trecut greu încercat și totuşi formidabil. Sultanul Mehmet, supranumit Fatih „cuceritorul”, a chemat în oraş, chiar şi din îndepărtata Grecie, miniștri din toate religiile comunităților din Constantinopol, garantând libertatea de cult și inaugurând o eră de toleranță recunoscută de istorici.

Va proceda la fel şi Erdogan, urmând exemplul liderului care-l inspiră atât de mult? Va fi interesant să urmărim, în scurt timp, evoluţia unui loc atât de simbolic, atât de iubit și de controversat în istoria sa, precum Sfânta Sofia.

Sursa: La Repubblica/ Rador/ Traducerea Cătălina Păunel