Helsinki lansează dezbaterea privind aderarea la NATO / Efectul invaziei din Ucraina: Dacă Finlanda se alătură Alianței, granițele terestre NATO – Rusia se vor dubla

Finlanda publică miercuri „carta albă” privind situația sa strategică după invazia Rusiei în Ucraina, un preludiu la o dezbatere privind o probabilă aderare istorică la NATO, potrivit Le Figaro.

Paradoxul este că război declanșat de Moscova, care a invocat extinderea alianței militare occidentale la porțile sale, riscă acum să determine unul dintre vecinii săi să intre în rândurile NATO, pentru a beneficia de protecția decisivă a celebrului articol 5. Înainte de invazia Ucrainei, aderarea la NATO era mai degrabă o opțiune retorică. În doar câteva săptămâni, însă, totul s-a schimbat: sprijinul pentru aderare, care timp de zeci de ani a fost de 20-30%, s-a dublat, ajungând la peste 60%. Cel mai recent sondaj, publicat luni, îl plasează la 68%, cu doar 12% din populație împotrivă.

Și în parlament se conturează o majoritate clară, cu o schimbare la 180 de grade pentru mai multe partide care se opuneau anterior. Dintre parlamentarii care și-au făcut deja cunoscută poziția în cazul unui vot, aproximativ 100 sunt în favoarea aderării și doar 12 sunt împotrivă, dintr-un total de 200, potrivit presei finlandeze. O „carte albă” privind situația strategică a Finlandei, pregătită de executiv încă de la începutul lunii martie, va fi prezentată miercuri în Parlament.

În același timp, Helsinki și-a intensificat contactele cu majoritatea celor 30 de membri NATO, precum și cu Suedia, unde, de asemenea, liniile de demarcație au evoluat mult în favoarea unei posibile candidaturi. Prim-ministrul finlandez Sanna Marin, al cărui Partid Social Democrat s-a opus istoric NATO, a declarat săptămâna trecută că dezbaterea ar trebui să se încheie înainte de începutul verii. Adică, chiar înainte de un important summit NATO care va avea loc la Madrid pe 29-30 iunie.

Cea mai tânără lideră a UE se va deplasa miercuri la Stockholm, unde urmează să se întâlnească cu omologul său suedez, Magdalena Andersson, de asemenea social-democrată și din ce în ce mai puțin reticentă la aderare.

Toți ceilalți vecini nordici și baltici sunt deja membri ai NATO – Norvegia, Danemarca și Islanda de la înființarea sa, în 1949, precum și Polonia din 1999 și Estonia, Lituania și Letonia din 2004.

Dacă Finlanda se va alătura, granițele terestre dintre țările NATO și Rusia se vor dubla, cu 1.300 de kilometri în plus. Potrivit Helsinki, NATO consideră că ar fi nevoie de patru până la 12 luni pentru a finaliza procesul de aderare a Finlandei – care necesită acordul și ratificarea unanimă a membrilor actuali.