Helvig: România este o țară stabilă, cu liniște socială și multă prosperitate economică, o țară în care mulți tineri din alte zone ale lumii și-ar dori să poată trăi / O analiză recentă bazată pe date oficiale contrazice viziunea optimistă proiectată de șeful SRI

Șeful SRI, Eduard Helvig, le-a proiectat studenților, într-un discurs ținut la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, o perspectivă optimistă asupra României, afirmând că România ”este o țară în care mulți tineri din alte zone ale lumii și-ar dori să poată trăi”. O analiză recentă bazată pe o serie de informații din surse oficiale indică însă că  România se confruntă cu un fenomen îngrijorător: Peste 60% din tinerii români consideră că România merge într-o direcție greșită și nu au încredere în Parlament, Guvern și Președinție, iar numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat în ultimii 10 ani.

Redăm mai jos fragmente relevante din declarațiile lui Eduard Helvig:

Dar tabloul general, la care vă invit să vă gândiți cu atenție înainte de a deveni la rândul vostru critici, ne arată că România este o țară stabilă, cu liniște socială și multă prosperitate economică, o țară în care mulți tineri din alte zone ale lumii și-ar dori să poată trăi.

Nu funcționăm încă la fel de bine ca democrațiile vechi ale Europei dar ne apropiem de ei. Este loc de construit, de îmbunătățit, de trecut la nivelul următor.

Pe mine m-a ajutat mult să privesc România și din perspectiva străinilor cu care am discutat atât în anii în care o reprezentam ca europarlamentar, cât mai ales în acești 8 ani ca director al SRI.

Iar România din perspectiva oficialilor sau analiștilor străini se bucură de 3 mari avantaje – stabilitate, oportunități și dinamism. Dinamismul este al oamenilor, al românilor care creează, muncesc, inventează soluții acolo unde nu există căi deschise. Dinamismul este al vostru, cei
care aveți puterea să transformați cum vreți această realitate, într-o măsură mai mare decât toate generațiile de până acum. (…)

(…) Voi, cu deschiderea și educația de care vă bucurați, puteți defini un nou sentiment de mândrie, un patriotism pro-occidental, al cetățeanului român conectat la valori democratice europene și aspirații globale. Puteți, în același timp, prin participare și implicare, să puneți presiune pe cei
din jur, pe instituții, pe restul societății, pentru ca lucrurile în care credeți să se întâmple. Cel mai important este să nu renunțați la ideile și valorile în care credeți, și să luptați pentru ele mereu.

Eu, din păcate, am văzut mulți prieteni din facultate care au renunțat la ideile generoase pe care le susțineam când eram studenți, de dragul unor compromisuri pentru putere. Așa ceva trebuie evitat! Pentru că politica adevărată înseamnă susținerea unor valori și a unor principii, nu doar câștigarea puterii.

Voi, generațiile actuale de studenți, puteți defini forma și semnificația viitoarelor decade pentru dezvoltarea României. O veți face trăind într-o societate cu mult mai multe opțiuni decât în urmă cu 30 de ani, mai conectată, mai liberă, mai prosperă, mai echilibrată. Sper să o faceți cu
optimism și cu încredere în voi și în țara voastră.

Există o zicală veche a nemților transilvăneni pe care am auzit-o foarte des în copilărie, și pe care îmi place mult să o repet public: Prima generație luptă, a doua generație muncește și abia a treia generație mănâncă̆. O auzeam des, pentru că mi se explica de ce trebuie să muncesc și să lupt. Și mi se zicea că va veni și generația care va mânca, dar nu va fi generația mea.

Eu cred că, la scara istoriei României, generația care se poate bucura de rezultatele acestor decade de frământări și de acumulări este generația voastră. A cetățenilor care au în același timp identitate românească, europeană și globală. Folosiți-vă această putere cu înțelepciune.
Vă mulțumesc pentru invitație și vă urez mult succes tuturor”

Citește aici integral discursul lui Eduard Helvig la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj

Context

O recentă analiză realizată de Alexandru Manda, contrazice viziunea optimistă a șefului SRI.

Conform datelor Comisiei Europene, la 1 ianuarie 2021, în România trăiau 3.039.883 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, adică aproape 16% din totalul populației României. Deși se află printre primele locuri în UE la numărul de tineri în cifre absolute, ca procent din totalul populației, România se află sub media UE27 (16,3%).

O explicație ar fi scăderea masivă a populației tinere din România, în jur de 1,2 milioane de persoane cu vârste între 15-29 de ani emigrând doar în ultimul deceniu. O altă explicație ar fi sporul natural, care s-a prăbușit în aceeași perioadă, atingând un minim istoric în perioada pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, în 2020 și 2021, sporul natural a fost de -96802, respectiv -154175, comparativ cu perioada 2011-2019, cu un maxim de -35534 (2013) și un minim de -56791 (2015).

În acest context, modul în care se raportează tinerii la societatea în care trăiesc trage un semnal de alarmă asupra modului în care va arăta viitorul: 64% dintre tinerii 18-29 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 35% apreciază direcția ca fiind una bună. Mai mult decât atât, percepția tinerilor este uniformă în raport cu mediul din care provin sau studiile pe care le au. Altfel spus, 2 din 3 tineri cred că țara se îndreaptă într-o direcție eronată.

Cumva în legătură cu această percepție este și nivelul foarte scăzut în trei dintre cele mai importante instituții pentru mersul societății: Parlamen, Guvern și Președinție.

Notă: Autorul analizei este masterand în Dreptul Uniunii Europene la Universitatea din București și are o experiență de 9 ani în domeniul de tineret, activând de-a lungul timpului ca activist pentru drepturile tinerilor și echitate în educație. În prezent, Alexandru Manda este membru în conducerea Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei.