Hezbollah și aliații săi pro-Iran și Siria au pierdut teren în alegerile din Liban în dauna forțelor pro-Arabia Saudită într-o țară devastată de conflicte sectare și sărăcie

Rezultatele parțiale arată că alianța condusă de partidul musulman-șiit radical ar putea pierde majoritatea în parlamentul de la Beirut în favoarea opoziției pro-saudite, condusă de partidul creștin Forțele Libaneze.

În Liban parlamentul compus din 128 de locuri este împărțit în mod egal între deputați creștini și musulmani/druzi.

Cel 64 de mandate rezervate creștinilor se împart între catolici maroniți (34), ortodocși răsăriteni (14), catolici melkiți (8), ortodocși armeni (5), catolici armeni (1), protestanți (1), alte minorități creștine (1).

Blocul de 64 de deputați musulmani/druzi este distribuit între: șiiți (27), sunniți (27), alawiți (2), druzi (8).

Potrivit Constituției Libanului, postul de președinte (ales de parlament pe un mandat de patru ani) revine unui creștin maronit, postul de prim ministru unui musulman sunnit, iar cel de președinte al parlamentului unui musulman șiit.

Alegerile de duminică au slăbit poziția Hezbollah, considerat un agent al Iranului și al Siriei în Liban, în dauna partidelor susținute de Arabia Saudită. În Liban se dă o luptă prin interpuși între cele două ramuri ale islamului – sunnită condusă de Arabia Saudită și șiită condusă de Iran.

Acestea au fost primele alegeri parlamentare după uriașa explozie din portul Beirut din 2020 care a devastat capitala Libanului și a aruncat țara în sărăcie, chiar când pandemia de Coronavirus făcea ravagii. Se estimează că 70% din populația Libanului trăiește în sărăcie.

Scrutinul de duminică a prilejuit mai multe surprize printre care alegerea unor candidați independenți și înfrângerea unor deputați în funcție de 30 de ani, precum Talal Arslan învins în sectorul druz în favoarea unui independent novice în politică, Mark Daou.

În sectorul creștin Forțele Libaneze au obținut 20 de mandate față de 15 în 2018, în timp ce Mișcarea Liber Patriotică a președintelui Michel Aoun a pierdut două mandate ajungând la 16. Forțele Libaneze fac parte din alianța pro-saudită, în timp președintele Aoun este aliat cu Hezbollah.

Rezultatele finale așteptate în cursul zilei de luni vor arăta dacă Hezbollah și aliații săi sponsorizați de Iran își vor păstra majoritatea în parlament sau dacă opoziția pro-saudită va reuși să încline balanța în favoarea sa.

Următoarele încercări politice vor fi alegerea unui speaker al Adunării Naționale, funcție deținută de 30 de ani de șiitul Nabih Berri (84 de ani), desemnarea unui prim ministru sunnit și alegerea în unui creștin maronit în locul lui Michel Aoun al cărui mandat expiră în octombrie.

Oricum ar fi, Libanul rămâne într-o situație politică precară, împărțit în interior pe criterii religioase și tras în direcții diferite în exterior de Iran și Arabia Saudită, pe fondul undei situații economice catastrofale, cu o corupție generalizată și o lipsă de speranță pentru majoritatea populației.