G4Media.ro

Holocaustul în Basarabia și Transnistria. Adevăruri neplăcute

Holocaustul în Basarabia și Transnistria. Adevăruri neplăcute

O carte care nu se citește cu detașare. Un volum care documentează faptul că în timpul Holocaustului, populația civilă din Basarabia românească a fost mai înclinată la abuzuri față de evrei, comițând jafuri, violențe fizice, crime. În același timp, în Transnistria sovietică, ideologia comunistă a favorizat o atitudine mai omenoasă, civilii oferind hrană, adăpostind copii evrei sau ascunzând fugari. Cum au fost posibile toate acestea? Un interviu realizat de Marian Chiriac/Sinopsis cu istoricul Diana Dumitru, autoarea volumului Vecini în vremuri de restriște – Stat, antisemitism și Holocaust în Basarabia și Transnistria.

Cum sunteți cunoscută, mai ales în cercurile de istorici și specialiști din Occident, aș dori pentru început să aflăm cine este Diana Dumitru?

Diana Dumitru: Sunt istoric, conferențiar universitar la Catedra de Istorie și Științe Sociale a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Colegii mei mă cunosc cel mai bine ca fiind un cercetător al problemei Holocaustului și, în special, a relațiilor dintre evrei și ne-evrei. Personal, pot adăuga că sunt un om căruia activitatea profesională îi aduce o satisfacție enormă.

Pentru mine, profesia de istoric este una din cele mai interesante, deoarece îți oferă posibilități mult mai ample de a înțelege lumea care te înconjoară, decât ar fi posibil fără exercițiul nostru profesional. În plus, activitatea de predare îmi oferă o sursă constantă de optimism, deoarece, în pofida tuturor condițiilor economice și politice complicate din țară, interacționez cu studenți excelenți, iar aceasta îmi insuflă încrederea că nu totul este pierdut și că există o speranță pentru ziua de mâine.

Cartea dvs. Vecini în vremuri de restriște – Stat, antisemitism și Holocaust în Basarabia și Transnistria a apărut recent la Editura Polirom, fiind o traducere a volumului publicat inițial în engleză, în 2016, la Cambridge University Press. Care a fost punctul de plecare în scrierea acestei cărți și prin ce credeți că este aceasta importantă în contextul studiilor – nu chiar puține – despre Holocaust?

Diana Dumitru: Punctul de plecare al acestei cărți a fost o altă carte. Astfel, în 2003 am citit volumul lui Jan Gross, Neighbors, în care istoricul american de origine poloneză a descris pogromul organizat de polonezi în iulie 1941 împotriva evreilor conlocuitori într-un orășel al cărui nume îl cunosc astăzi foarte mulți – Jedwabne.

Această lectură mi-a pus o mulțime de semne de întrebare. Două dintre ele m-au chinuit cel mai mult: i) dar ce relații au fost oare între evrei și creștini în spațiul în care eu m-am născut? ii) oare de ce eu, istoric cu studii de doctorat, cunosc atât de puțin despre istoria evreilor basarabeni? Reflectând asupra acestor întrebări, am înțeles că pregătirea mea profesională din anii 90 în Republica Moldova, a fost cumva distorsionată de paradigma dominantă de abordare a istoriei naționale.

Acea paradigmă nu lăsa loc (și nici astăzi nu prea lasă) pentru cercetarea și predarea istoriei minorităților naționale, mai ales a paginilor tragice. Rolul de victimă rămâne a fi unul ferm atribuit exclusiv grupului majoritar – nouă, moldovenilor. Iar autorii care vin cu detalii asupra acelor pagini de istorie din care să reiasă că și noi am victimizat pe alții sunt priviți imediat cu suspiciune și ostilitate. Corespunzător, nu e de mirare că istoricii moldoveni nu prea au chef să se implice în studierea unor astfel de teme.

Importanța cercetării mele, în comparație alte studii pe tema Holocaustului din România, ține anume de tentativa de elucidare a unei dimensiuni sociale. Cea mai mare parte a publicațiilor existente se axează pe analiza factorului politic, a regimului care a “modelat” Holocaustul în varianta sa românească. Pe când, studiul pe care l-am realizat eu, și-a propus să afle cum s-au comportat oamenii de rând în acele vremuri cumplite și care a fost atitudinea lor față de vecinii evrei deveniți țintă a politicilor de distrugere implementate de autorități.

Rezumând, pe cât se poate, tema cărții dvs., aș spune că aceasta oferă o perspectivă insolită asupra Holocaustului din Basarabia și Transnistria (nu actuala auto-proclamată republică separatistă, ci Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească din componența URSS), comparând implicarea civililor non-evrei în jefuirea, denunțarea și uciderea evreilor locali sau deportați în urma intervenției armate româno-germane din vara anului 1941, când aceste teritorii au fost (re)dobândite vremelnic de către România. Care au fost metodologia și sursele folosite în analiza dvs și, totodată, care sunt principalele concluzii la care ați ajuns?

Diana Dumitru: Cea mai importantă componentă metodologică este comparația. Această comparație analizează atent două populații din două teritorii adiacente, care până în 1918 au avut o istorie, economie, structură politică și probleme sociale foarte similare – ambele teritorii ce au făcut parte din Imperiului Țarist timp de peste un secol.

În perioada interbelică, teritoriile date vor fi în componența unor state diferite, cu politici și ideologii total opuse; iar din vara anului 1941 și până în 1944 ambele regiuni vor fi controlate de autoritățile antonesciene.

În mare parte, ideea acestei comparații a decurs dintr-o observație inițială că în Transnistria, spre deosebire de Basarabia, nu puteam găsi referințe în sursele primare la acțiuni de violență în masă ale populației civile locale împotriva evreilor.

Am început o comparație riguroasă, studiind o mulțime de surse care se verificau reciproc și care mă asigurau că informația furnizată este una veridică. Astfel, trei grupuri mari de documente au stat la baza cercetării mele: i) documentele de arhivă, produse de autoritățile românești și sovietice; ii) mărturiile supraviețuitorilor evrei, mai ales acele părți ale lor care făceau referință la interacțiunile cu creștinii; iii) mărturiile creștinilor martori oculari ai Holocaustului.

Rezultatele acestei cercetări, care a durat aproape un deceniu, au demonstrat, în linii mari (fără a nega existența diferențelor pe plan individual), că creștinii din Basarabia au acționat cu o mai mare ostilitate și indiferență față de evrei în perioada Holocaustului, în comparație cu populația civilă din Transnistria, care a avut o atitudine mai binevoitoare și mai puțin ostilă față de acest grup minoritar. Această diferență constatată a fost explicată prin schimbările implementate (sau nu, în cazul antisemitismului care a continuat nestingherit în Basarabia) în perioada interbelică la nivel oficial.

Foto: EVREICE DIN CHIŞINĂU, ÎNAINTE DE EXECUŢIE (SEPT. 1941) / FOTO: ARH. USHMM

Citește tot articolul pe Sinopsis

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

21 comentarii

  1. Pfff.. parca poți avea pretenții de la romanasi…

    • go suck your mom, cum zicem noi pe aici

    • Ii rog pe cei de la g4 sa ne comunice, de la infiintarea acestui site, daca au scris vreodata sau daca intentioneaza sa o faca despre foamea din moldova de pe vremea comunistilor. Ne zice si noua cineva ?

    • partial corect din motive diverse care se regasesc si in carte…insa nu iese fum fara foc…nu se prea intreaba cum de a aparut focul? minoritati erau multe, peisajul de atunci era mult mai colorat etnic decat acum…

    • Motive? Prostia și xenofobia, astea au fost motivele lor.

  2. Sunteți siguri că domnișoara predă la Chișinău în „Basarabia” și nu la Tiraspol în „Transnistria Sovietică”? Nu de alta dar „istoria” dânsei seamănă izbitor de mult cu „Manualul de istorie a RSS Moldovenească” din epoca sovietică!
    Sau „Мануалул де историе а РСС Молдовенеаска”, ca să-i vină mai ușor să citească…

  3. Neinteresat fiind in mod deosebit de progromul evreiesc, ma deranjeaza sa vad dorinta unor oameni de cultura de a insista pe aspectul antisemit al romanilor. Eu cred ca in Romania nu antisemitismul si legionarismul au fost relele nr 1, din simplul fapt ca 1) antisemitismul era raspandit in europa pe scara larga, romania fiind una dintre tarile, de altfel, mult mai decente in raport cu evreii decat polonia sau ungaria. recomand in acest sens o carte intitulata ‘Armata, maresalul si evreii’; 2) Romania ar trebui sa isi faca ordine mai degraba in trecutu-i comunist, care ne dauneaza chiar si astazi, 30 de ani de la caderea lui Ceausescu si a comunismului. As vrea sa vad mai multa proecupare ptr condamnarea comunismului si interzicerea simbolurilor sale, ptr ca Romania a fost colonizata ideologic nu de antisemitism, ci de comunism.

    Cat despre efectul toxic al rusificarii fortate a Basarabiei, despre Transnistria, recomand o carte fluviu, Un port la rasarit, a lui Radu Tudoran.

  4. Termina bre cu prostiile, ce campanie, ce fond? Au omorit citeva zeci de mii de civili in trei zile, o crima de cea mai joasa speta, o pata mizerabila pe onoarea armatei noastre.
    Ia pune-te in locul oamenilor aia asasinati pentru ca … pete pe creier si spune-mi cum ti-ar placea asa ceva.

  5. Pai hai sa facem istorie cu contextul, nu cu cordul.
    Asediul Odesei face parte din stagiile incipiente ale campaniei din est, operatiunea Barbarossa. In sens strict politic, armata romana nu facea altceva decat sa continue razboiul impotriva URSS. De altfel, participantii la asediul Odesei era nu doar soldati romani, ci si trupe SS sau etnici germani. Daca exista o vina, aceasta trebuie impartita. Chiar daca Odesa era sub controlul armatei romane, intreg frontul de lupta rasaritean era sub comanda generalilor lui Hitler. Strategia insasi fusese facuta de Erich Marcks, nu de Maresalul Ion Antonescu.

  6. Xenofobia rasiala, vanzarea mascata de copii si purificarea etnica continua si in 2019 unde biserica ortodoxa in predica de joia mare blasfemiaza evreii pentru vanzarea sangelui lui Hristos in binele lor, iar politia, justitia, etc, comit masacre de o cruzime rar intalnita asupra ”pirandelor” lui ficeac si fetitelor rrome ce nu se supun autoritatii statului canaliei Cristian Diaconescu.
    https://observator.tv/eveniment/noi-imagini-sorina-fetita-urla-tarata-procuroare-baia-de-arama-video-297060.html

  7. In primul rand toata treaba cu Holocaustul este discutabila. LA Auschwitz si evreii recunosc ca a fost lagar de munca si nici pe departe de exterminnare. Americanii pot fi invinuti pt taierea liniilor de aprovizionare in ultimile 6 luni ale razboiului si moartea a celor ramasi in lagar fara hrana si medicamente.
    Daca la sfarsitul anilor 1945 se vorbea de 6 milioane de victime momentan se vorbeste oficial de 1.1 milioane .dar cifra este de departe exagerata.. N-ai sa vezi ca-i plange nimeni pt ca cifra este inventata pt sifonare bani de la guvernele care au fost de partea Axei

    • Wtf! Deci este exagerat sa spui ca o minte bolnava a proceduralizat uciderea pe principii etnice/rasiale/etc chiar si a 1,1 milioane (in loc de 6 milioane) de oameni! Daca bunicii/strabunicii tai erau „cazati” pentru munca la Auschwitz, mai debitai tu oare bazaconii pe aici? Ma indoiesc.
      Ma gandesc ca nu numai negarea holocaustului ar trebui sa fie infractiune ci si bagatezizarea lui. Zic.

    • wtf man…nici un lagar de pe teritoriul polonezo-ucrainian nu era de munca, era de exterminare. ce munca sa faca niste subnutriti in lagar unde nu aveai ce munci,nu era nicio linie de productie? erau si lagare de munca fortata dar alea in care ajungeau evreii nu!

  8. odessa este un oras mare. represaliile au fost exemplare datorita sabotajului bine executat prin dinamitarea comandamentului romanesc din oras.

  9. Da da . baga placa cu evrei in carlige la abatoare cum zicea incredibilul de Albulescu, s-a facut sapun din evrei si alte bazaconii aiuristice pt extorcare de fonduri .
    Hitler n-a avut nimic cu evreii .. a fost chiar sponsorizat de evrei bogati pt a-i alunga pe evrei sa -si faca tara lor
    Si astazi se intampla acelasi lucru . atentate peste tot , executate cu actori pt a baga spaima in minoritatea evreiasca din Europa si a-i trimite ”acasa

  10. mr.john…” Hitler n-a avut nimic cu evreii”. Sper că îmi permiți să-ți spun că ești mai prost decât permit legile universului!

    • Hitler personal a aut o problema cu establishmentul care le impunea nemtilor cum sa traiasca dupa primul razb mondial. daunel de razboi cerute de aliati devenise o povara ..bancile faceau legea si cei care conduceau finantele erau la origini evrei asta e alta parte. vedem si azi daca cineva zice ceva impotriva unui evreu e catalogat evreu. Dar este admisibil ca ei sa fie constituiti in grup infractional organizat?
      Hitler avea nevoie de forta de munca si asta a si facut .si -a adunat sclavi si i-a pus fortat la munca..dar nu erau numai evrei au fost multi rusi prizioneri de razboi , au fost francezi opozant politici , au fost tigani , au fost multe nationalitati . da nah evreii sunt mai speciali . azi au zide de 6m si au facut un lagar in Palestina ..de asta nu spui nimic? de folosirea disproportionata a fortei si masacrarea copiilor din Palestina?

  11. După comentariile de aici pot spune, că România are încă mult de investit în învățarea holocaustului, poate noa generație își vor face o părere adecvată adevărului istoric cu privire la holocaust, trebuie de investit mult mai mult în învățarea holocaustului în România, ca ac. crime să nu se mai repete!

    • din comentariul tau rezulta un egoism atroce. de ce nu sunt vanati bolsevicii care au comis atrocitati inimaginabile pe teritoriul Romaniei si nu numai? se pare ca multe din ordin e au venit de la bolsevici de origine evreiasca.
      Cu ce este mai prejos Holodomorul din Ucraina fata de asa zisul JHolocaust pe care si unii evreii il descriu ca fiind doar o industrie de extorcare de cash?
      De ce se insista doar pe suferinta ecvreilor si se exarcebeaza acest lucru cand de fapt au fost mai multe victime si lagare de munca create de comunisti?