Huawei câştigă teren în disputele din Europa iar SUA caută să găsească alternative. Germania pare hotărâtă să urmeze exemplul Marii Britanii, permiţând producătorului chinez să-şi impună reţelele de ultimă generaţie în pofida ultimelor apeluri lansate de Statele Unite

În general, campania de anvergură mondială a Americii pentru a-şi împiedica aliaţii cei mai apropiaţi să apeleze la serviciile Huawei, gigantul chinez al telecomunicaţiilor, întru lansarea ultimei generaţii de telecomunicaţii mobile, a eşuat, o serie de lideri străini respingând public argumentul Statelor Unite potrivit căruia această firmă ar reprezenta o ameninţare de neimaginat la adresa securităţii.

(analiză preluată din The New York Times, via Rador)

Marea Britanie a calificat deja drept ratate eforturile Administraţiei Trump, prezicând că oficialii nu vor lua în seamă ameninţarea potrivit căreia orice ţară care acceptă compania Huawei printre reţelele sale de telecomunicaţii va fi exclusă din schimbul de informaţii. Cu excepţia unei conversaţii telefonice încordate între preşedintele Trump şi premierul Boris Johnson, Marea Britanie nu pare să renunţe la decizia de a permite companiei Huawei să aibă un acces limitat la reţelele sale, acces care, potrivit britanicilor, va fi totuşi riguros supravegheat.

Germania pare acum şi ea să opteze pentru acelaşi drum în pofida neîncetatelor ameninţări lansate de secretarul de stat Mike Pompeo, de secretarul apărării, Mark T. Esper, şi de alţi oficiali americani cu ocazia unei reuniuni pe teme de securitate organizate la München, la sfârşitul săptămânii trecute.

În discursurile publice şi în conversaţiile private, dl Pompeo şi dl Esper au continuat să evidenţieze pericolele pe care le-ar implica accesul firmei chineze la reţele care asigură nişte comunicaţii extrem de delicate, cei doi subliniind că asta i-ar oferi guvernului chinez capacitatea de a spiona – sau, în cazul unui conflict – chiar de a întrerupe comunicaţiile respective. Ei au avertizat că riscurile în materie de securitate sunt atât de mari, încât Statele Unite nu vor mai putea să schimbe informaţii cu nicio ţară ale căror telecomunicaţii folosesc firma Huawei.

„Dacă ţările optează pentru Huawei, asta ar putea periclita întregul schimb de informaţii despre care tocmai am discutat, alianţa ar putea fi subminată sau măcar relaţiile noastre cu ţara respectivă”, le-a spus dl Esper reporterilor, sâmbăta trecută.

Şi totuşi, oficialii simt că, în Europa, valul lor de avertismente îşi pierde rezonanţa, astfel încât administraţia îşi schimbă abordarea. Acum, Statele Unite vor să pună la zid firma Huawei lipsind-o de accesul la tehnologia americană de care are nevoie şi încercând să înjghebeze o alternativă americano-europeană care să-i facă o concurenţă.

Conflictul cu Huawei e doar o parte a unei bătălii mai mari între SUA şi China, având în vedere că Washingtonul încearcă să reţină influenţa şi forţa Beijingului ca să se asigure că cea de-a doua mare economie a lumi nu va ajunge să deţină nişte industrii de înaltă tehnologie care i-ar putea întări capacitatea economică şi militară. În această luptă se înscriu şi telecomunicaţiile de ultimă generaţie pe care le oferă Huawei, cunoscute sub genericul 5G. Aceste reţele ultrarapide vor controla telecomunicaţiile, infrastructura de mare importanţă şi, cel mai îngrijorător pentru oficialii americani, „internetul unei aparaturi” care controlează deja fabricile, vehiculele autonome şi operaţiunile de zi cu zi ale bazelor militare.

În  absenţa unei strategii americane coerente, un grup format din importante firme de telecomuicaţii mobile, s-a gândit la o altă soluţie prin care companiile să poată contracara firma Huawei. Grupul pledează pentru un design comun de software şi hardware care să poată gestiona reţelele 5G – o idee care a câştigat teren printre unii politicieni americani din domeniu.

Un asemenea sistem ar permite companiilor mai mici să-şi fabrice individual piese prin care să se poată conecta între ele, punând astfel capăt dominaţiei Huawei de pe piaţă. Într-un discurs, procurorul general William Barr a dclarat că ideea e „iluzorie”

Propunerea a avut însă priză printre alte personalităţi de la Washington şi din administraţie. În ianuarie, doi importanţi congresmeni, şeful comisiei din senat penttru activitatea serviciilor de informaţii, Richard M. Burr, un republican din Carolina de Nord, şi Mark Warner, un democrat dn Virginia, a prezentat o lege prin care se oferă $750 milioame pentru cercetări şi perfecţionare a unui astfel de sistem, Potrivit aceleiaşi legi, alte $500 de milioane sunt alocate în vederea „accelerării adoptării unei asemenea aparaturi de siguranţă la nivel mondial”.

Larry Kudlow, directorul Consiliului Naţional Economic, a declarat recent în Th Wall Street Journal că Statele Unite sprijină eforturile care ar face ca aparatura software să poată bloca firma Huawei.

Articol de David A. Sanger şi David McCabe / Traducrea: Alexandru Danga