Huawei: De ce sunt unele ţări atât de neîncrezătoare în compania chineză? Statele Unite şi Franţa se tem de un amestec al Beijingului în dezvoltarea reţelei 5G

Punerea pe piaţă a reţelei 5G nu este aşteptată decât începând din 2020, dar dezvoltarea sa este deja obiectul unei intense lupte geopolitice. Bine situat pentru a obţine piaţa de instalare a tehnologiei, care va permite dezvoltarea „Internetului obiectelor”, în multe ţări, grupul chinez Huawei este bănuit de înţelegeri cu puterea de la Beijing şi independenţa sa este pusă la îndoială, scrie Le Monde, citat de Rador.

Presupusa apropiere a firmei de preşedintele chinez, Xi Jinping, întreţine neîncrederea multor guverne, îngrijorate să găsească în utilajele companiei căi digitale ascunse („backdoors”) care ar permite serviciilor chinezeşti să supravegheze conţinutul comunicărilor făcute în exteriorul teritoriului lor. Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Franţa şi Germania au luat distanţă faţă de Huawei care, la rândul său, îşi clamează buna credinţă şi dezminte orice intenţie de a spiona.

De unde vine neîncrederea faţă de grupul chinez?

Omniprezenţa Huawei pe piaţa reţelelor de telecomunicaţii şi telefonie – compania afirmă că îşi vinde produsele către 45 din cei 50 cei mai mari operatori mondiali – trezeşte teama multor guverne privind posibilitatea unui spionaj cibernetic pentru China. Îngrijorări bazate pe faptul că fondatorul companiei, Ren Zhengfei, este un fost inginer din armata chineză şi că o lege aplicată din 2017 cere companiilor din ţară să coopereze în cadrul unui efort naţional pentru serviciile de informaţii.

Plasând „backdoors” în echipamentele sale, din punct de vedere tehnic, Huawei ar putea avea acces la comunicaţii efectuate în toate ţările în care s-a implantat. Deşi ipoteza unei colaborării cu Beijingul nu s-a bazat niciodată pe elemente concrete, ea determină numeroase autorităţi naţionale să ia distanţă faţă de grupul chinez, cu riscul de a-şi dezvolta propriile soluţii pentru a implanta o reţea 5G eficientă în anii următori.

Neîncrederea exprimată faţă de Huawei este şi rezultatul presiunii exercitate de Statele Unite asupra unora dintre aliaţii săi (Canada, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă) pentru ca ei să reconsidere posibilitatea unui parteneriat cu gigantul chinez. Din 2012, Congresul american a calificat Huawei şi pe concurentul său chinez ZTE drept „ameninţare la adresa securităţii naţionale”; revenirea puternicelor tensiuni comerciale între Washington şî Beijing a făcut din grupul chinez ţinta criticilor administraţiei Trump, doritoare să nu arate vreo întârziere tehnologică în dezvoltarea 5G acceptând prezenţa Huawei pe teritoriul său.

Ce țări nu au încredere Huawei?

De la ancheta judiciară la legi pe măsură pentru a înlătura Huawei de pe teritoriul lor, mai multe țări și operatori de telefonie au decis să nu mai aibă încredere în grupul chinez. Printre aceștia:

Statele Unite au inculpat Huawei pentru bănuieli de încălcare a ambargoului american față de Iran și îi reproșează că a fotografiat și furat, în 2012, un robot al unuia din principalii lor opertaori, T-Mobile.

Franța ar putea lua în calcul întărirea controalelor asupra produselor grupului chinez din motive de securitate națională. Negocierile dintre Huawei și SFR privind instalarea de echipamente în Île-de-France a determinat Bercy /Ministerul de Finanțe/ să ia legătură cu grupul din orașul Shenzhen. O prudență care a justificat depunerea de către guvern a unui amendament la legea PACTE (Plan d’action pour la croissance et la transformation des entreprises – Plan de acțiune pentru creșterea și transformarea întreprinderilor) pentru a întări controalele la instalarea de echipamente de rețea (ca antenele de releu) fără a viza în mod concret Huawei.

Polonia a anunțat arestarea pentru spionaj a unui bărbat chinez angajat de Huawei și a unui fost ofițer polonez de la securitatea internă, consilier al filialei locale a Orange. Ei sunt bănuiți că au acționat “pentru serviciile chineze și în detrimentul Poloniei”.
Australia, Noua Zeelandă, Republica Cehă și Germania au emis, fiecare în felul său, recomandări de a lua distanță față de echipamentele chineze, formularea vizând direct Huawei. Japonia ar putea s-o facă și ea în săptămânile următoare.

În fața numeroaselor acuzații, Huawei a repetat că nu are nicio ambiție de spionaj, președintele lui, Ken Hu, amintind că nu există “nicio dovadă” privind o tentativă de amestec “în nicio țară”.

Cine este Meng Wanzhou, cadru al Huawei arestat în Canada?

Soarta lui Meng Wanzhou, directoare financiară a Huawei, se află în centrul tensiunilor dintre Statele Unite, Canada, de o parte, și autoritățile chineze de cealaltă. Arestarea celei care este și fiica fondatorului grupului, la aeroportul din Vancouver, pe 1 decembrie, a produs o undă de șoc în diplomația chineză: ambasada Beijingului în Canadei a condamnat imediat “un grav atentat la drepturile omului împotriva victimei”.

Reținută la cererea Washingtonului, bănuită că a ascuns operațiuni ale grupului său vizând să opereze în Iran în ciuda embargoului american, ea a fost eliberată pe cauțiune, primind domiciliu forțat, și riscă în continuare extradarea în Statele Unite. Huawei a respins orice implicare a liderei sale ca și acuzațiile parchetelor din New York și Washington.

Relațiile chino-canadiene s-au deteriorat de atunci, după ce Beijingul a condamant la moarte un canadian și a arestat alți doi, din care un fost diplomat. Justin Trudeau, implicat în ciuda voinței sale în invectivele dintre China și Statele Unite, a fost constrâns să ceară demisia amasadorului său după ce acesta și-a dat aprobarea pentru procedura de extrădare a dnei Weng, declarând că “ar fi super pentru Canada” ca Washingtonul să-și retragă cererea. Justiția americană are termen până miercuri, 30 ianuarie, s-o facă.

Sursa: Le Monde/ Rador/ Traducerea: Gabriela Sîrbu/ Foto: Facebook