G4Media.ro

Hunedoara: Tribunalul Cluj a respins cererea de chemare în judecată în cazul…

sursa foto: Facebook/ Apele Române

Hunedoara: Tribunalul Cluj a respins cererea de chemare în judecată în cazul barajului de la Mihăileni / Asociația Declic ceruse în instanță oprirea lucrărilor şi a funcţionării barajului a cărui construcție a început în anii ’80

Tribunalul Cluj a respins cererea de chemare în judecată depusă de o asociaţie nonguvernamentală prin care a solicitat oprirea lucrărilor şi a funcţionării barajului de la Mihăileni, din comuna Buceş, a informat miercuri Prefectura Hunedoara.

Printre cei chemaţi în judecată de către asociaţie se află Administraţia Naţională Apele Române şi Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, iar stadiul procesual este „pe fond”.

„Soluţia pe scurt a completului de judecată este: Admite excepţia inadmisibilităţii şi, pe cale de consecinţă, respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ‘Asociaţia Declic’ în contradictoriu cu pârâţii”, a precizat sursa citată.

Membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Hunedoara au semnat, pe 27 septembrie, un memorandum în care atrăgeau atenţia asupra riscurilor care decurg din oprirea lucrărilor la amenajarea hidrotehnică de la Mihăileni. Asta în condiţiile în care operaţiunile de construcţie-montaj au fost suspendate în urma unor hotărâri ale Tribunalului Cluj şi Curţii de Apel Cluj.

Membrii CJSU Hunedoara spuneau atunci că au analizat stadiul construcţiei hidrotehnice de la baraj, și au ajuns la concluzia că în situaţia în care investiţia nu va fi finalizată într-un timp relativ scurt există „riscul major” de inundaţii în aval, pe sectorul râului Crişul Alb, între Mihăileni şi comuna Vaţa de Jos.

De asemenea, exista pericolul ca 16 imobile aflate în cuveta lacului de acumulare să fie inundate iar alte 20 de case, să fie izolate.

Totodată, autorităţile menţionau posibilitatea degradării lucrărilor deja executate şi faptul că va fi nevoie de fonduri mari pentru conservarea şi întreţinerea acestora.

Lucrările de construcţie de la Mihăileni au început în anul 1987, iar până acum a fost finalizat barajul lacului de acumulare, evacuatorul de ape mari şi sediul exploatării. Parţial au fost executate regularizarea în aval a Crişului Alb, devierea DN 74 Brad-Abrud şi strămutarea unor gospodării.

În primăvară, Asociația Declic a anunțat că depune plângere penală împotriva ministrului Mediului Tanczos Barna și a companiei Apele Române, după ce au recepționat și inaugurat barajul de la Mihăileni, în ciuda unei decizii judecătorești de suspendare a lucrărilor.

”Este o sfidare fără margini a justiției române, făcută de ministrul Mediului. De protejarea mediului nici nu mai poate fi vorba. Judecătorii au constatat că barajul a fost ridicat fără autorizație, au dispus suspendarea lucrărilor pe 22 martie, însă autoritățile, o săptămână mai târziu, pur și simplu au încălcat decizia judecătorească. Este un act grav pentru care ministrul Mediului și cei responsabili trebuie să răspundă”, a declarat atunci Roxana Pencea-Brădățan, reprezentanta Comunității Declic.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

12 comentarii

  1. Barajul acela reprezinta o hidoasa crima impotriva mediului. Daca nici cele mai nocive constructii ilegale nu sunt demolate, ne îndreptăm spre disparitia totala a urmei de stat de drept pe care o mai aveam. ISU Hunedoara reprezinta culmea coruptiei, si in Defileul Jiului visau in 2018 ca trebuie punere in siguranta.

  2. Tribunalul Cluj a mai dat cu secretiile nazale-n fasole si cu Bâsca Mare, dar apoi Curtea de Apel a respectate legile, a facut dreptate.

  3. Asta cu „protectia mediului” e vrajeala, asociatia Declic are un interes direct in proiectul de la Rovina, nu e un simplu ONG preocupat sa salveze racul de ponoare.

    • știi cât produc microhidrocentralele din necesarul de energie??? Sub 2%… așa că, poți să te duci liniștit la origini…

    • Esti de serviciu la Declic si esti suparat ca au scazut donatiile? Vezi ca au inceput oamenii sa se prinda ce hram purtati.

    • Adrian, ești cam mult poluat pe ,,bruma,,aia de creier!!! Stinge lumina și nu mai polua…….

  4. Adevărata crimă este atunci când un ONG se opune să crească producția de energie electrică a țării, in condițiile in care românii plătesc 3,5 lei pe kw. Pai cu cine țineți mai amețiților?

    • Capitalul natural este, baza pe care se sprijina economia, cultura si functionarea oricarei societati. Cei care isi distrug capitalul natural dispar din istorie, ca mayasii, babilonienii si multi altii (chiar daca au avut civilizatii care au inflorit mii de ani).
      Cand construiesti hidrocentrale in arii protejate, distrugand habitate si specii protejate demonstrezi ca nu respecti legile tarii, conventiile internationale pe care le-ai semnat este clar ca ai probleme ca stat. Toate cele 500 de MHC avizate, nu produc impreuna nici 1% din consumul de energie electrica necesar Romaniei. Sa distrugi zeci de rauri si arii protejate pentru nimic, doar pentru a imbogati „baietii destepti ” din subventii pentru asa zisa energie verde , astae este interesul pe care ilprotejeaza ministerul mediului si Agentia de Mediu Humedoare. Copii nostrii trebuie sa calatoreasca in Austria ca sa vada ruri fara baraje, cu raci de ponoare si lipani? Tu cu cine tii mai ametitule?

    • ținem cu băieții dăștepți din energie, transporturi, agricultură, industrie, etc

  5. Nu doar concret, ci si la modul simbolic, construirea de baraje pe râuri este cea mai brutală și intolerabilă formă de distrugere a mediului. Oricat de inapoiati am fi in Romania, cam la nivel de secol 19, de-damming-ul va ajunge si la noi. Cum am scapat de stalinism, vom scapa candva si de Apele Romane.

  6. Toata povestea dovedeste ca „si iadul e pavat cu intentii bune”.
    Oamenii de la Declic (si multi dintre comentatorii de mai sus) sunt bine intentionati (sau asa cred), dar nu mai vad padurea din cauza copacilor:
    – lucrarea fiind pornita înainte de 1990, legislatia actuala cu privire la autorizare nu e aplicabila (scrie în Constitutie!).
    – barajul exista, si nici unul dintre cei care nu-l vor nu va da bani pentru demolare; nici unul nu e în stare sa scrie un memoriu tehnic pentru autorizatia de desfiintare (sa vad ce vor pune pentru obtinerea avizului de mediu pentru desfiintare)
    – cineva „de bine” a pus zona viitorului lac la habitate protejate: uitati-va pe harta sa vedeti ceva localitati; puteti sa va uitati si la strazile orasului Sulina si sa-mi scrieti de ce casele si gradinile (si blocurile!) de acolo sunt incluse în Rezervatia Delta Dunarii

    • Nu, viitorul lac de acumulare nu este situat in nicio zona protejata. Argumentele Decic au fost ca s-ar afecta zona protejata Defileul Crisului Alb aflata la circa 50km in aval, bla, bla. Dar daca o luam asa, si rezervatia biosferei Delta Dunarii e tot in aval, chiar daca ceva mai departe.