Hyperloop: un vis care nu reușește să devină realitate

Doisprezece ani de cercetare, dar încă nicio linie operațională: hyperloop, conceptul de tren foarte rapid cu levitație magnetică lansat de Elon Musk, are mari probleme în încercarea de a deveni realitate, chiar dacă mai multe companii lucrează în continuare la acest proiect, scrie boursorama.com.

Acest mijloc de transport futurist presupune deplasarea unor capsule presurizate, ținute în aer de magneți, printr-un tub de joasă presiune, cu viteze de până la 1.200 km/h.

Bazat pe o idee veche, conceptul a fost reluat în 2012 de miliardarul Elon Musk, care nu s-a lansat direct în această aventură, dar a încurajat start-up-urile să transforme visul său în realitate.

„Hyperloop a trecut printr-un ciclu tehnologic foarte familiar, în care a existat un mare entuziasm” în legătură cu acest mod de transport, spune Rick Geddes, expert în politici de infrastructură la Universitatea Cornell. „Dar s-a dovedit a fi mai greu de implementat decât credea oricine”.

Cea mai recentă evoluție este că Hyperloop One a ieșit recent din afaceri, potrivit Bloomberg. Această companie foarte activă a dispărut de pe radar; conducerea și principalul acționar nu au răspuns la solicitările AFP.

Finanțată pentru o perioadă de Richard Branson, fondatorul grupului Virgin, Hyperloop One a efectuat, printre altele, teste în deșertul Nevada la 387 km/h. În noiembrie 2020, a transportat pentru prima dată pasageri, atingând o viteză de doar 172 km/h.

Mai discret, compania canadiană TransPod lucrează de asemenea de mai mulți ani la o linie de 300 km de pasageri și de transport de marfă ușoară între Calgary și Edmonton, în vestul Canadei.

Un proiect evaluat la aproape 18 miliarde de dolari americani pe care Sébastien Gendron, cofondator și director general al TransPod, speră să îl vadă deschis „înainte de 2035”.

Compania a reușit deja să strângă 550 de milioane de dolari de la fondul britanic Broughton Capital Group pentru a dezvolta un prim tronson de 7 km destinat „certificării tehnologiei”.

Dar, în ciuda strângerii de fonduri, a acordurilor de principiu, a studiilor de fezabilitate și a dezvoltării de prototipuri, situația pare să stagneze pentru diferitele companii care se află în spatele proiectului, iar experții rămân sceptici.

Hyperloop Transportation Technologies (HyperloopTT), o altă companie californiană interesată de acest concept, ar urma să creeze o pistă de testare pe o fostă bază militară de lângă Toulouse, cu binecuvântarea autorităților locale. Site-ul său oferă în continuare noi imagini futuriste.

Prima linie comercială ar fi trebuit să se deschidă pentru Expoziția Mondială Dubai 2020…

TransPod, între timp, a fost criticată pentru întârzierea construirii unui centru la Droux, în regiunea Haute-Vienne. Autorizația de construire a fost aprobată în 2018, iar primele „teste de mare viteză” au fost inițial programate pentru 2020, potrivit site-ului companiei.

Până în prezent, lucrările abia au început, dar compania speră să poată face anunțuri încă din ianuarie.

„Este o trezire cam bruscă”, spune Julien Joly, specialist în transporturi la firma de consultanță Wavestone. „În ultimii ani, am crezut în această tehnologie. Astăzi, ne trezim din mahmureală”.

În opinia sa, companiile se confruntă cu o serie de „obstacole tehnologice”, precum și cu probleme de securitate. „Pentru mine, viitorul hyperloop-ului se numește TGV”, a adăugat el.

Potrivit lui Sébastien Gendron, hyperloop prezintă o „dificultate inițială: cea a finanțării”.

„În ciuda a tot ceea ce auzim de la guverne și din presă, finanțarea inovației disruptive rămâne foarte dificilă”, mărturisește el. „Când nu știi dacă funcționează, nimeni nu vrea să investească bani”.

Cu toate acestea, nu toată lumea a aruncat prosopul, iar unele țări încă dau „semne de interes” pentru această tehnologie, în special în Orientul Mijlociu, subliniază directorul general al Transpod.

În 2023, șapte companii au format o asociație pentru a „îndrepta industria emergentă a hyperloopului către comercializare”. Scopul este de a „standardiza” și de a „unifica” aplicațiile la nivelul UE, adaugă el.

„Sunt încă plin de speranță”, dar „cred că dezvoltarea hyperloop-ului va fi foarte lentă și se va face cu pași mici”, spune Rick Geddes: „Vor trece ani până când vom avea o rută viabilă”.