Iarna 2024-2025, a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor: Recorduri de temperatură în Europa și România, cu deficit major de precipitații

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă iarnă din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, față de perioada de referință 1991-2020. Această tendință confirmă încălzirea accelerată a planetei și subliniază necesitatea unor măsuri urgente în combaterea schimbărilor climatice, afirmă cercetătorul român în climatologie și meteorologie Bogdan Antonescu, în analiza „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă”, publicată de Infoclima.

Temperaturi extreme în Europa și România

Cu o temperatură medie cu 1,46°C mai mare decât cea a perioadei de referință, iarna 2024-2025 s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016, în topul celor mai calde ierni. De asemenea, a fost doar ușor mai caldă decât iernile 2022-2023 și 2023-2024. De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul critic de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost caracterizate de temperaturi mult peste medie, cu maxime record de 20,7°C în ianuarie la Pătârlagele. Temperaturile ridicate au fost însoțite de un număr redus de zile cu îngheț, iar variațiile regionale au fost pronunțate: în Dobrogea s-au înregistrat temperaturi de 4-6°C, în timp ce pe crestele montane acestea au fost sub -4°C. În schimb, februarie 2025 a adus o răcire bruscă, cu valori sub normele climatologice, contrastând puternic cu tendințele anterioare. Temperaturile au variat de la +2,2°C la Moldova Veche la -11,7°C la Vf. Omu, iar în zonele extracarpatice centrale și estice au fost cuprinse între -4°C și 0°C.

Anomalii climatice globale

La nivel global, cele mai mari creșteri de temperatură s-au înregistrat în regiunile arctice și subarctice, Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și Platoul Tibetan. În schimb, unele zone precum centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei au avut temperaturi sub medie.

În Europa, temperaturile au fost peste media climatologică aproape în toate regiunile, cu excepția Islandei și a nordului Franței. Cele mai mari anomalii s-au înregistrat în nord-estul continentului, regiunea Alpilor și zona Mării Adriatice.

Deficit major de precipitații în Europa

Iarna 2024-2025 a fost caracterizată de un deficit semnificativ de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italia și Franța. Deficitele cele mai severe s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și nordul Africii, unde umiditatea solului a fost cu până la 28% sub media normală. În contrast, Scandinavia și părți din Europa Centrală prezintă anomalii pozitive moderate. Această distribuție neuniformă a umidității solului are implicații directe asupra ecosistemelor și agriculturii regionale, afirmă cercetătorul Bogdan Antonescu.

În concluzie, conform analizei, fluctuațiile climatice tot mai extreme subliniază complexitatea și impredictibilitatea sistemelor meteorologice. În contextul încălzirii globale, iarna 2024-2025 este un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a implementării unor politici climatice la toate nivelurile societății.

Sursa inițială: Analiza „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă” din publicația Infoclima