Îi vânează justiția din SUA pe republicani și îi protejează pe democrați? Cazurile Trump și Biden

Numeroase voci, în special din partea dreaptă a eșichierului politic american, au criticat „graba suspectă” cu care Departamentul de Justiție din Statele Unite l-a pus sub acuzare pe fostul președinte, republicanul Donald Trump, în cazul documentelor guvernamentale clasificate găsite la proprietatea sa din Mar-a-Lago, în timp ce oficialii par că ignoră dezvăluirile potrivit cărora actualul lider de la Casa Albă, democratul Joe Biden, ar fi încasat cinci milioane de dolari de la oligarhul ce deține compania energetică Burisma, iar investigația ce îl vizează pe fiul său, Hunter Biden, trenează de mai bine de cinci ani. Toate acestea și multe altele, susțin criticii, sunt dovezi clare ale politizării justiției americane, despre care spun că „îi vânează” pe conservatorii de peste ocean și îi protejează pe șefii democrați.

Pus sub acuzare

Marți, în timpul unei ședințe desfășurate cu ușile închise la Tribunalul Wilkie D Ferguson Jr din Miami, Trump a pledat nevinovat la toate cele 37 de acuzații legate de gestionarea unor documente clasificate.

Fostul președinte american, împreună cu consilierul apropiat Walt Nauta, au fost puși sub acuzare pentru acuzații federale legate de documentele guvernamentale clasificate găsite în timpul unui raid desfășurat de agenții FBI și ai Departamentului de Justiție la proprietatea lui Trump din Florida, la 8 august 2022.

Trump a fost pus sub acuzare în urma unei anchete conduse de procurorul special Jack Smit. Acesta a fost numit de procurorul general Merrick Garland – nominalizat de Biden în fruntea Departamentului de Justiție – pentru a investiga modul în care Trump a gestionat documentele secrete, precum și eforturile liderului republican și ale aliaților săi de a interfera cu transferul pașnic de putere în urma alegerilor din 2020.

Această a doua punere sub acuzare vine la doar câteva luni după ce Trump a fost acuzat de un mare juriu din Manhattan într-un alt caz de tăinuire a unor sume de bani. Reamintim că un mare juriu din New York a decis în martie punerea sub acuzare a lui Trump după o anchetă privind banii plătiţi starului porno Stormy Daniels în schimbul tăcerii privind o presupusă relaţie pe care cei doi au avut-o în urmă cu aproape 20 de ani.

Trump a negat orice abatere în ambele cazuri și a promis că va rămâne în cursa pentru alegerile din 2024, în ciuda acuzațiilor care-l vizează.

Fostul președinte riscă 20 de ani de închisoare, după ce procurorii l-au acuzat că a dezvăluit planuri militare ultrasecrete și că a păstrat documente clasificate în casa sa din Florida. Săptămâna trecută, Departamentul de Justiție a desecretizat rechizitoriul care detaliază acuzațiile legate de sutele de documente clasificate pe care fostul președinte, în vârstă de 76 de ani, este acuzat că le-a dus la Mar-a-Lago după ce a părăsit Casa Albă în urmă cu doi ani. Cutii cu documente au fost găsite în duș, în baie, în sala de bal și în dormitor, precum și în spații de depozitare.

Acuzațiile includ reținerea de informații clasificate, obstrucționarea justiției și declarații false în fața procurorilor. De asemenea, Trump ar fi arătat unor terțe părți hărți detaliate pregătite de Pentagon, inclusiv planuri privind un atac împotriva Iranului.

Trump este acuzat, de asemenea, că a păstrat documente legate de „armamentul nuclear din Statele Unite” și de „capacitățile nucleare ale unei țări străine,” alături de documente din ședințele de informare ale Casei Albe, inclusiv unele care detaliază capacitățile militare ale SUA și ale altor țări.

Vânat politic?

Așa cum era de așteptat, aliații președintelui – de la simplii suporteri până la membri ai Senatului și Camerei Reprezentanților, precum și lideri ai partidului – s-au repezit să condamne „vânătoarea de vrăjitoare” a Departamentului de Justiție. Aceștia spun că procurorul general Garland, la cererea lui Biden, „a politizat excesiv” departamentul și că încearcă, prin toate mijloacele, să oprească revenirea lui Trump la Casa Albă.

Fostul lider american este, în acest moment, principalul favorit în cursa pentru obținerea nominalizării Partidului Republican, devanându-l, în cvasimajoritatea sondajelor de opinie, pe celălalt candidat de dreapta văzut cu șanse reale la Biroul Oval, guvernatorul de Florida, Ron DeSantis.

În plus, Trump se află în fața lui Biden și în ceea ce privește confruntarea directă dintre cei doi, după cum indicau miercuri datele agregatorului de sondaje RealClearPolitics.

Mai mult, Biden continuă să sufere din cauza ratei mari de dezaprobare, procentul americanilor care cred că el își îndeplinește așa cum trebuie rolul de președinte oscilând de mult timp în jurul valorii de 40%. De asemenea, un sondaj NBC News de luna trecută a arătat că 70% dintre alegători și mai mult de jumătate dintre democrați nu doresc ca Biden să candideze, o veste proastă pentru liderul de la Casa Albă.

Nu este așadar de mirare că, după două puneri sub acuzare în mai puțin de trei luni, republicanii americani acuză Administrația Biden și Departamentul de Justiție că vor cu orice preț să-l împiedice pe Trump, liderul opoziției și candidatul creditat cu cele mai mari șanse la Casa Albă, să revină în fruntea Statelor Unite. Iar majoritatea americanilor le dau dreptate. Un sondaj CBS News indică faptul că jumătate din americani consideră că urmărirea penală a lui Trump este motivată politic.

Aceasta include 69% dintre republicani, o pluralitate de independenți și chiar 8% dintre democrați.

Conservatorii vorbesc despre „politizarea” justiției și despre „graba suspectă” cu care Garland și apropiații săi de la Departamentul de Justiție l-au anchetat și trimis în judecată pe Trump, în timp ce Biden și fiul său, ambii suspectați de cazuri grave de corupție, par să fie imuni la orice efort de a fi trași la răspundere pentru presupusele fapte ilegale. Republicanii spun de altfel că guvernul federal a devenit „o armă” sub Administrația Biden, folosită pentru a investiga și a reduce la tăcere adversarii săi politici.

O familie protejată?

Dreapta de peste ocean afirmă, de asemenea, că protejarea lui Biden și a familiei sale se face cu ajutorul instituțiilor guvernamentale, precum Biroul Federal de Investigații (FBI), Agenția Centrală de Informații (CIA) sau Serviciul Fiscal (IRS); al majorității presei, care pare să fi adoptat un cod al tăcerii în ceea ce privește afacerile de corupție ale președintelui; precum și al companiilor din domeniul tehnologiei informației, precum Google, Facebook etc., care cenzurează constant știrile negative despre liderul de la Casa Albă.

De exemplu, mai mulți avertizori de integritate au acuzat în ultimele luni conducerile FBI, CIA și IRS că ascund actele de corupție ale familiei președintelui democrat. Printre altele, denunțătorii au acuzat Administrația Biden de gestionarea greșită a anchetei federale împotriva fiului președintelui, Hunter Biden, de politizarea agențiilor federale de aplicare a legii, precum și de ascunderea dovezilor într-o „schemă criminală” în care actualul lider de la Casa Albă ar fi fost implicat în perioada în care era vicepreședintele Americii.

De exemplu, în aprilie, un supervizor din cadrul IRS le-a mărturisit congresmenilor americani că deține informații care sugerează că Administrația Biden gestionează în mod necorespunzător ancheta penală care-l vizează pe Hunter Biden și caută protecția autorităților.

Într-o scrisoare trimisă Congresului, un avocat ce reprezintă un agent special de supraveghere penală din cadrul IRS a afirmat că angajatul are informații care ar contrazice mărturia sub jurământ a unui „funcționar politic senior.” Potrivit scrisorii citate de Wall Street Journal, supraveghetorul are, de asemenea, informații despre „eșecul de a atenua conflictele clare de interese în soluționarea finală a cazului.”

Documentul trimis congresmenilor precizează că supraveghetorul IRS – descris drept un funcționar de carieră – are detalii care arată „tratamentul și politice preferențiale care infectează în mod necorespunzător deciziile și protocoalele ce ar fi în mod normal urmate de profesioniștii de carieră din domeniul aplicării legii în circumstanțe similare, dacă subiectul nu ar avea legătură politică.”

Scrisoarea spune că supervizorul a supravegheat „o investigație sensibilă în curs împotriva unui subiect controversat, de mare profil, desfășurată de la începutul anului 2020,” pe care nu a numit-o. Mai multe instituții media americane, inclusiv Wall Street Journal, au confirmat ulterior că ancheta la care face referire agentul IRS este investigația fiscală desfășurată împotriva lui Hunter Biden, fiul președintelui democrat.

Procurorii federali îl anchetează de câțiva ani pe fiul președintelui cu privire la declarațiile sale fiscale, precum și la o declarație referitoare la cumpărarea unei arme de foc, dar nu l-au pus deocamdată sub urmărire, o amânare cel puțin „suspectă,” consideră criticii.

În particular, un document care se află în posesia FBI, și pe care agenția a refuzat multă vreme să îl arate congresmenilor, ridică semne de întrebare despre partizanatul conducerii agenției. Un avertizor de integritate a declarat că FBI și Departamentul de Justiție dețin un document care descrie „o schemă criminală” care îl implică pe Joe Biden – pe atunci vicepreședintele Americii – și un cetățean străin legat de schimbul de bani, în favoarea luării unor decizii politice.

Într-un final, FBI a arătat congresmenilor acel document – un formular special FD-1023, folosit de agenții FBI pentru a înregistra rapoarte neverificate din surse umane confidențiale -, iar surse republicane au indicat că el descrie „o șpagă de cinci milioane de dolari” pe care Biden ar fi încasat-o de la oligarhul care deține Burisma. Cinci milioane ar fi primit și fiul său, Hunter.

În plus, anchetatorii republicani din Camera Republicanilor susțin că documentul FBI arată faptul că Mikola Zloșevski, considerat un oligarh corupt, ar deține mai multe înregistrări audio în care apar atât Joe Biden, cât și fiul său.

Afacerea Burisma a fost unul dintre cele mai controversate subiecte pe scena politică americană din ultimii ani și motivul punerii sub acuzare a președintelui Trump în 2019. În toamna acelui an, liderul republican a fost acuzat că ar fi ordonat blocarea unor fonduri militare de 400 de milioane de dolari către guvernul de la Kiev până când acesta nu ar fi declanșat o anchetă împotriva posibilelor acte de corupție în care au fost implicați Joe Biden și fiul său.

Trump a negat constant acuzațiile aduse de democrați că ar fi făcut ceva ilegal și a susținut că fostul vicepreședinte democrat a intervenit pentru eliminarea lui Viktor Șokin, procurorul ucrainean ce îl investiga pe fiul său, deși Biden a susținut că a cerut demiterea procurorului pe motivul slabelor rezultate în lupta împotriva corupţiei. Dar Trump a afirmat constant că motivul real al acestei cereri a fost de fapt investigaţia condusă de procurorul ucrainean împotriva fiului vicepreşedintelui şi, într-o convorbire telefonică desfășurată la 25 iulie 2019, i-a sugerat actualului preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, să acţioneze în privinţa acelei anchete.

Pus sub acuzare de către democrații din Camera Reprezentanților, Trump a ieșit victorios la începutul lunii februarie a anului 2020, fiind achitat de Senatul american de acuzațiile de abuz de putere și obstrucție a Congresului.

Anchete multiple

Reamintim că mai multe comitete ale Camerei Reprezentanților – unde republicanii sunt majoritari – examinează finanțele familiei Biden și, în special, veniturile lui Hunter Biden din munca în străinătate. În martie, Comisia de Supraveghere a Camerei a publicat o notă în care spunea că familia președintelui democrat a primit indirect bani de la o companie petrolieră chineză în 2017, după ce mandatul lui Biden de vicepreședinte se încheiase.

Ca parte a investigației lor, congresmenii republicani au primit și acces la rapoartele guvernamentale privind tranzacțiile financiare suspecte legate de membrii familiei președintelui Biden.

Hunter Biden este cercetat penal de către biroul procurorului din Delaware pentru posibilă fraudă fiscală, lobby ilegal în străinătate, spălare de bani și declarații false în legătură cu consumul de droguri pe un formular de cumpărare de arme.

Hunter ar fi scris în mai multe documente – recuperate de pe laptopul său abandonat într-un atelier din Delaware – că a plătit tatălui său până la „jumătate” din venitul său. Hunter l-ar fi implicat adesea pe Joe Biden în relațiile sale de afaceri, atât în timpul când democratul era vicepreședintele Americii, cât și după ce a părăsit funcția de la Casa Albă, în 2017.

„Este vorba de Foreign Corrupt Practices Act, mită, evaziune fiscală, acuzații legate de arme, conspirație, obstrucție, spionaj cu utilizarea documentelor secrete furate de la Casa Albă în timpul lui Obama pentru tranzacțiile sale cu Ucraina și China,” a declarat Mike Davis, fost consilier șef pentru nominalizări în Comitetul Judiciar al Senatului și președinte al Article III Project, despre potențialele acuzații împotriva lui Joe Biden.

„Biden a fost sărac când era senator. Era sărac când a plecat. Și dintr-o dată este foarte bogat. Nu din cauza inteligenței sau farmecului său. Cum a făcut acei bani?”

New York Post a reamintit că, în octombrie 2020, ziarul a relatat că laptopul lui Hunter a inclus un e-mail din mai 2017 de la asociatul său James Gilliar, care propunea ca „big guy” să primească 10% din veniturile obținute din parteneriatul cu CEFC – o componentă a inițiativei „Belt and Road” a guvernului comunist de la Beijing, o companie care nu mai există în prezent. (https://www.g4media.ro/probleme-pentru-joe-biden-documente-publicate-de-new-york-post-par-sa-confirme-actele-de-coruptie-in-care-a-fost-implicat-fiul-sau-in-ucraina-si-china.html) Un alt fost asociat al lui Hunter Biden, Tony Bobulinski, a mărturisit că s-a întâlnit cu Joe Biden în aceeași lună pentru a discuta despre aranjamentul CEFC. Atât Bobulinski, cât și Gilliar l-au identificat pe Joe Biden drept cel numit „big guy.”

Hunter și James Biden, fratele liderului de la Casa Albă, au primit în cele din urmă cel puțin 4,8 milioane de dolari în 2017 și 2018 de la CEFC.

Joe Biden s-a întâlnit, de asemenea, în calitate de vicepreședinte al SUA, cu asociații rudelor sale din Mexic, Kazahstan, Rusia și Ucraina, precum și cu directorul general al unui fond de investiții chinez co-fondat de Hunter în 2013, după ce acesta a mers la bordul Air Force Two pentru o călătorie oficială la Beijing.

De asemenea, presa de peste ocean a relatat recent că, conform republicanilor din Camera Reprezentenților, investigația lor cu privire la tranzacțiile financiare ale familiei Biden s-a extins acum la nouă membri ai familiei președintelui.

Președintele Comitetului de Supraveghere, republicanul James Comer, a dezvăluit că „șase membri suplimentari” ai familiei președintelui „s-ar putea să fi beneficiat” de înțelegeri de afaceri care ar putea reprezenta „o amenințare la securitatea națională” a Americii. El a adăugat: „Afacerile familiei Biden sunt centrate pe cariera politică și pe conexiunile lui Joe Biden.”

Reflectând pe marginea anchetei care se extinde, profesorul de drept Jonathan Turley de la Universitatea George Washington a observat: „Ancheta împotriva celor din familia Biden i-a făcut pe mulți din Beltway (termenul folosit pentru a descrie peisajul politic și cultural cuprins în interioul Beltway, autostrada Interstate 495 care înconjoară Washington, D.C. Este adesea folosit pentru a se referi la instituțiile politice și media din oraș, precum și la oamenii și organizațiile care sunt strâns legate de guvernul federal) să se simtă inconfortabil. Traficul de influență a fost multă vreme forma favorită de corupție în acest oraș, dar puține familii par să fi profitat financiar așa cum a făcut-o familia Biden.”

Dezvăluirile din anchetele desfășurate în ultimele luni au făcut ca un număr din ce în ce mai mare de conservatori americani cu influență să ceară punerea sub acuzare a președintelui Biden. Săptămâna aceasta, republicanul Andy Ogles a introdus de altfel articolele de impeachment împotriva președintelui Biden, pe care-l acuză de „crime și infracțiuni grave.” Potrivit documentului, Biden și-a transformat mandatul „într-o armă,” inclusiv în perioada în care era vicepreședinte, „pentru a proteja afacerile și schemele de trafic de influență ale familiei sale în fața supravegherii Congresului și a responsabilității publice.”

Trump vs. democrați

Nu este, așadar, de mirare că republicanii vorbesc de tratamentul diferit aplicat de justiție și de „partizanatul evident” existent în cazul lui Trump și cel al lui Biden, dar și al altor democrați influenți. Dacă justiția s-a grăbit să-l pună sub acuzare pe Trump, nu același lucru s-a întâmplat în cazul liderilor formațiunii de stânga.

De exemplu, fostul președinte Bill Clinton ar fi luat înregistrări audio ale discuțiilor sale din perioada în se afla la Casa Albă și le-a păstrat în sertarul cu șosete după încheierea mandatului său. Judicial Watch cerut în justiție să acceseze casetele, susținând că ele ar trebui să fie considerate parte a arhivei prezidențiale. Dar un judecător s-a pronunțat împotriva grupului conservator, afirmând că nu are competență și că astfel de cereri pot fi făcute doar de Administrația Națională a Arhivelor și Arhivelor. Administrația a refuzat să caute casetele.

Intr-un alt caz, fostul șef al FBI, James Comey, a concluzionat în 2016 că fostul secretar de stat Hillary Clinton și consilierii ei au fost „extrem de neglijenți în manipularea informațiilor foarte sensibile și clasificate,” care au fost stocate pe un server personal vulnerabil. Mai mult, Clinton pare să fi distrus în repetate rânduri dovezile acelei infracțiuni.

De asemenea, la fel ca Trump, Clinton nu s-a conformat pe deplin atunci când i s-a cerut să furnizeze toate e-mailurile care îi fuseseră trimise. FBI-ul a găsit zeci de mii de mesaje suplimentare „legate de muncă” pe acel server neautorizat, dintre care unele conțineau informații secrete.

Clinton nu a fost însă acuzată pentru conduita ei greșită. Comey a explicat că comportamentul neadecvat al lui Clinton nu a fost legat de „neloialitatea ei față de Statele Unite” sau „eforturile de a obstrucționa justiția.” Deciziile lui, a spus fostul director FBI, s-au rezumat la evaluarea „intenției” ei.

De asemenea, Joe Biden a păstrat ilegal informații clasificate. În ianuarie, un material exploziv prezentat de postul CBS anunța că mai multe documente clasificate din perioada în care Joe Biden era vicepreşedinte sub Barack Obama au fost descoperite, în toamna anului trecut, într-un birou privat ținut de democrat la think-tank-ul Penn Biden Center for Diplomacy and Global Engagement. Între aceste se aflau 10 materiale clasificate, inclusiv note şi rapoarte de informare ale serviciilor secrete americane, care acopereau subiecte precum Ucraina, Iran şi Marea Britanie, potrivit CBS News.

Documentele clasificate găsite în biroul privat al lui Biden sunt datate între 2013 şi 2016, din perioada în care Biden era numărul doi de la Casa Albă. Ele au fost găsite în trei sau patru cutii ce conţineau şi documente neclasificate, dar care intră sub incidenţa Legii privind documentele prezidenţiale.

Marea majoritate a hârtiilor din biroul privat al lui Biden erau documente personale ale familiei Biden, inclusiv materiale despre aranjamentele legate de funeraliile lui Beau Biden, fiul decedat al lui Joe Biden, şi scrisori de condoleanţe. Nu este clar dacă cutiile cu documente clasificate conţineau şi materiale personale.

Documentele din biroul privat al lui Biden au fost descoperite în data de 2 noiembrie 2022, cu doar şase zile înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, dar chestiunea a devenit publică abia luni, 9 ianuarie, în urma unor scurgeri către presă.

Ulterior, persoane familiare cu descoperirea documentelor au declarat că echipa juridică a preşedintelui Biden a găsit un alt lot de acte guvernamentale în momentul în care a făcut căutări într-o a doua locaţie, respectiv în garajul casei sale din Wilmington, în Delaware.

Potrivit surselor, în noul lot de documente erau şi unele clasificate, ceea ce înseamnă că nu trebuiau să se afle acolo. Ulterior, unul dintre avocații președintelui a mai descoperit un document secret într-una din încăperile locuinței din Delaware. Departamentul de Justiție și FBI nu au efectuat însă niciun raid la locuințele lui Biden, nu i-au ascultat telefoanele și nu i-au interogat apropiații, susțin republicanii.

De asemenea, conservatorii afirmă că anunțul punerii sub acuzare al lui Trump a venit chiar în ziua în care membrilor Congresului li s-a arătat documentul FBI care conținea acuzații credibile că Biden a acceptat o mită de 5 milioane de dolari de la Burisma. Departamentul de Justiție a fost acuzat de crearea unei eveniment care să distragă atenția de la acuzațiile grave aduse președintelui democrat.

În sfârșit, dreapta americană îl acuză în mod direct pe Biden de interferență electorală. Biden a vorbit mult despre „protejarea democrației americane” și despre „caracterul sfânt al alegerilor deschise și corecte.” Punerea sub acuzare a principalului rival al lui Biden – pentru acuzații care, cred conservatorii, au legătură mai mult cu neglijența lui Trump, nu cu eforturile lui de a spiona – pare să se califice drept interferență electorală. Aceasta în contextul în care, așa cum am precizat anterior, Biden este în urma lui Trump în sondaje și, în afară de elita Partidului Democrat, nu pare să fie dorit drept candidat nici măcar de alegatorii democrați.

Starea de spirit a dreptei americane, care reclamă dublul standard al justiției în mandatul lui Biden, a fost rezumată de New York Post, tabloid apropiat de conservatori, care a scris: „Este incontestabil că Trump este tratat mult mai dur decât au fost atât Biden, cât și Clinton în circumstanțe foarte asemănătoare. Toți trei au păstrat documente clasificate unde și când nu ar trebui să o facă. Doar unul este urmărit penal. Toți trei au candidat la președinție, dar doar unul a avut campania spionată de FBI, o acțiune ulterior considerată nejustificată. Și doar unul a fost victima unor scurgeri continue ale FBI către mass-media, care pretindeau coliziune cu o putere străină, lucru care i-a subminat președinția (lui Trump).

Chiar dacă multe dintre scurgeri s-au dovedit în final a fi dezinformare.” Așa cum a indicat raportul recent al procurorului special John Durham, care a criticat FBI deoarece l-a anchetat pe Trump pentru o presupusa colaborare pre-electorala cu Moscova, desi nu existau dovezi in acest sens, si pentru ca a continuat sa promoveze aceasta naratiune falsa chiar si dupa ce aflase ca celebrul dosar Steele fusese compilat la cererea echipei de campanie a lui Hillary Clinton.

Surse: New York Times, FoxNews, Politico, CBS News, The Hill, Wall Street Journal, New York Post, RealClearPolitics