Îl va opri CCR pe Călin Georgescu? Ce șanse sunt ca omul susținut de Rusia și administrația Trump să fie înfrânt la vot

15 martie e ziua în care vom ști răspunsul la cele două întrebări critice pentru viitorul politic al României. Va stopa CCR candidatura lui Călin Georgescu? Există vreun candidat cu șanse reale să îl învingă pe Georgescu în turul 2? Deocamdată știm că susținerea publică a administrației Trump pentru candidatul pro-rus îngreunează enorm blocarea candidaturii acestuia. În aceste condiții, poate vreunul din actualii candidați să îl învingă pe Georgescu? Sau partidele pro-europene au nevoie de o schimbare de ultim moment, extrem de improbabilă însă, prin care Ilie Bolojan să intre în cursă?

Curtea Constituțională are instrumentele prin care să stopeze o candidatură la prezidențiale. A demonstrat-o anul trecut în octombrie, când a invalidat cu o majoritate de voturi candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Decizia a fost criticată de o parte semnificativă a societății civile și clasei politice, iar judecătoarea CCR Iulia Scântei a avut opinie separată. În ciuda acestor critici, decizia CCR a fost definitivă.

Principalele argumente ale CCR au fost că Șoșoacă a avut o conduită sistematică menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român – apartenența României la UE și NATO, precum și promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit. ”Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”, a arătat atunci motivarea CCR.

Este Călin Georgescu într-o situație similară? Pozițiile publice ale candidatului pro-rus arată o similitudine izbitoare cu Diana Șoșoacă în privința mișcărilor antisemite. Georgescu a susținut într-un interviu din 2020 că ”Mișcarea Legionară a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român”. Mișcarea Legionară a fost implicată în numeroase acte de violență și terorism, inclusiv asasinate politice și pogromuri împotriva comunității evreiești din România.

În plus, pe Ion Antonescu, criminal de război condamnat definitiv (sentință menținută și de Curtea Supremă, în 2008) Georgescu l-a numit într-un interviu ”un erou pe care poporul român ar trebui să-l respecte cu profunzime”.

În ce privește ”fundamentele constituționale” menționate de CCR în motivarea deciziei referitoare la Șoșoacă, și Călin Georgescu a promis ieșirea din NATO. El a declarat într-un interviu acordat pe data de 21 iunie 2024 postului TVR3: ”Referitor la NATO, dacă lucrurile continuă în felul ăsta evident că nu ne interesează. Pentru ce să stai într-un club care nu oferă siguranță?”.

Mai mult, apogeul discursului lui Călin Georgescu a fost dispariția partidelor. A spus-o explicit în luna aprilie 2024 la Mănăstirea Neamț: ”Nu vor mai fi partide politice în această țară, niciunul”.

Marian Enache, președintele CCR, a spus clar în urmă cu trei zile că ”propuneri ale candidaților care să impună reconsiderarea regimului politic fundamentat pe pluripartidism sunt în coliziune cu principiul respectării Constituției”, potrivit unui interviu acordat platformei Juridice.ro.

Așadar, Călin Georgescu a furnizat singur Curții Constituționale motive pentru o decizie similară cu cea din cazul Dianei Șoșoacă. Înseamnă că CCR îi va invalida automat candidatura? Nimeni nu poate garanta acest lucru, mai ales că CCR a demonstrat în ultimii ani o anumită inconstanță în decizii.

În plus, CCR e în fața unei duble presiuni – internă și externă, presiune inexistentă în cazul Dianei Șoșoacă. Intern, zeci de mii de oameni au protestat în mod repetat împotriva CCR, iar Călin Georgescu i-a amenințat public pe judecători: ”Revizuirea deciziei abuzive e singurul acord de recunoaștere a faptelor. E singurul lucru care le poate reduce sentința la stadiul mai blând”, a spus el în 10 februarie. Nu e deloc exclus ca invalidarea candidaturii să ducă la proteste și mai violente.

Presiunea externă a venit din partea partenerului strategic, SUA. A început printr-o postare pe X a lui Donald Trump jr, urmat de postări ale lui Elon Musk, emisarului special Richard Grenell și două critici publice din partea vicepreședintelui JD Vance. Apogeul a fost atins joi de miliardarul Elon Musk, care l-a caracterizat drept ”tiran” pe președintele CCR, Marian Enache.

Cum administrația Trump face pași rapizi pentru normalizarea relațiilor cu Rusia, abandonarea Ucrainei și dezbinarea UE, susținerea pentru un candidat extremist precum Călin Georgescu nu mai este o surpriză. Noua administrație de la Casa Albă nu mai este percepută ca un aliat al Europei, ci ca un adversar.

În cazul în care CCR va valida candidatura lui Călin Georgescu, partidele pro-europene sunt în fața unei mari dileme: să continue cu candidatura lui Crin Antonescu, un candidat slab cotat în sondaje, sau să încerce un pressing de ultim moment la Ilie Bolojan, președintele interimar care are cea mai mare cotă de încredere printre politicienii pro-europeni.

Sondajele din ultima lună consultate de G4Media arată că nici unul dintre actualii candidați pro-europeni (Crin Antonescu, Nicușor Dan, Elena Lasconi) nu are mari șanse în fața lui Călin Georgescu. Diferența dintre candidatul susținut de Rusia și de administrația Trump și urmăritorii săi e de peste 20 de puncte procentuale în turul 1, aproape imposibil de surmontat în turul 2.

Problema e dublată de lipsa de susținere a lui Crin Antonescu în rândul aparatelor de partid din PSD și PNL. Am vorbit cu mai mulți lideri locali, primari de orașe mari și medii din ambele partide, și reacția a fost aceeași: aproape nimeni nu crede în șansele lui Crin Antonescu, candidatul care nu stârnește nici o emoție în rândul votanților și nu e văzut ca un potențial lider. Pe scurt, un nou caz Ciucă.

Nicușor Dan nu e văzut nici el ca o soluție pentru coaliție. Votanții PSD nu îl iau în calcul pentru că e considerat USR-ist, liberalii au și ei rețineri serioase din cauza lipsei profilului de lider. Turneul electoral din Moldova s-a întors împotriva lui: a lipsit din București când orașul era blocat de zăpadă, a răspuns moale la provocările unor cetățeni, a avut moment de blocaj în timpul unei conferințe de presă.

Elena Lasconi și-a epuizat resursa de zbor, după cum arată sondajele. Din varii motive nu mai strânge nici măcar tot electoratul USR.

În aceste condiții, mai mulți lideri din partidele pro-europene îl consideră pe Ilie Bolojan drept singura soluție viabilă. ”Unii primari de comune și votanți PSD îl percep ca pe un posibil lider cu mână forte, hotărât, care nu face parte din Sistem”, mi-a spus un lider local din PSD. Declarația lui a fost întărită de primari din PSD și din PNL cu care am discutat despre șansele candidaților la prezidențiale. ”Nu pot să mobilizez oamenii pentru Crin Antonescu, degeaba mă chinui. Mi-au spus că singurul pe care îl simt lider e Bolojan”, a spus și un lider local PNL.

În ciuda cererilor venite din diferite părți ale spectrului politic, Bolojan s-a arătat inflexibil. El a invocat câteva motive pentru refuzul de a intra în cursă, potrivit informațiilor G4Media. În primul rând, a spus că nu își încalcă angajamentul față de coaliție și Crin Antonescu. Apoi, a spus că nu își dorește funcția de președinte. Nu în ultimul rând a invocat pericolul ruperii coaliției guvernamentale, dat fiind că PSD și UDMR au convenit să susțină un candidat care nu e lider de partid.

Președintele interimar nu a dat nici un semnal că și-ar putea schimba poziția față de o eventuală candidatură. Cei care speră să îl convingă să se răzgândească nu mai au mult timp. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor e 15 martie. Până atunci e nevoie de strângerea a minimum 200.000 de semnături. Numărătoarea inversă e aproape de final.