Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea referitoare la echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a trimis Curţii Constituţionale a României (CCR), vineri, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2024, prin care au fost modificate dispoziţiile Codului administrativ referitoare la echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, transmite Agerpres.

Actul normativ vizează modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Şeful statului arată că legea i-a fost transmisă de către Parlament în vederea promulgării pe 16 aprilie.

Legea aprobă OUG nr. 73/2024, prin care au fost modificate dispoziţiile Codului administrativ referitoare la echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, în sensul transformării funcţiilor de şef birou în funcţii de şef serviciu, respectiv a funcţiilor de şef serviciu în funcţii de director în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii. Intervenţia legislativă a fost generată, pe de o parte, de intrarea în vigoare a Legii nr. 296/2023, care a desfiinţat funcţia publică de conducere de şef birou, şi, pe de altă parte, de reorganizarea Inspectoratelor Judeţene de Stat în Construcţii, prin echivalarea funcţiei publice de inspector-şef judeţean cu funcţia publică generală de conducere de şef serviciu.

Totodată, prin actul normativ OUG nr. 212/2020 a fost completată cu prevederi vizând gestionarea participaţiilor statului la societăţile din domeniul energiei, precum şi instituirea unor reguli privind transferul de acţiuni deţinute de statul român, din administrarea Ministerului Energiei în administrarea unei instituţii publice, transfer aprobat de Guvern, prin hotărâre.

„Prin conţinutul său normativ, precum şi prin procedura de adoptare, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative contravine principiului bicameralismului, precum şi principiului legalităţii, astfel cum acestea sunt consacrate de art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 73 alin. (3) lit. m), art. 75 şi art. 76 alin. (1) şi (2), art. 136 şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Şeful statului precizează că a fost încălcat principiului legalităţii şi a principiului bicameralismului deoarece, din analiza parcursului legislativ al legii, rezultă că Senatul a aprobat OUG nr. 73/2024 fără modificări şi completări, în timp ce Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a introdus trei amendamente în legea de aprobare.

Preşedintele interimar susţine şi că legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată ca lege ordinară, însă prin soluţiile propuse ar trebuit adoptată ca lege organică.

„Legea criticată instituie un drept de preempţiune pentru titularii licenţelor sau permiselor de exploatare asupra terenurilor pe care se desfăşoară activităţi miniere pe bază de licenţă ori permis de exploatare. Acestui drept de preempţiune îi corespunde, în mod corelativ, obligaţia statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, în calitate de titulari ai dreptului de proprietate privată asupra terenurilor respective, de a-l respecta. Obligaţia vânzătorului de respectare a dreptului legal de preempţiune grevează asupra dreptului de proprietate ca modalitate de exercitare a prerogativei dispoziţiei. Dreptul de preempţiune reprezintă, aşadar, o limită legală a dreptului de proprietate, iar ansamblul limitelor legale ale exercitării dreptului de proprietate asupra unui bun – prevăzute de Constituţie, dar şi de acte normative cu forţă inferioară – constituie regimul juridic al acelui bun”, mai arată şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele interimar solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ este neconstituţional, în ansamblul său.