Ilie Bolojan explică de ce a chemat partidele la consultări înainte de Consiliul European la care se va discuta despre trupe UE în Ucraina: Țările europene vor fi nevoite să își asume un rol mai important și să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa

Președintele interimar Ilie Bolojan a explicat marți într-un mesaj video de ce a chemat partidele la consultări înainte de Consiliul European. El a anunțat că este posibil să fie luate ”decizii cu efecte directe asupra politicii externe și a apărării europene și să se impună adoptarea unor măsuri și de către România”.

Bolojan a arătat în mesajul său că ”țările europene vor fi nevoite să își asume un rol mai important și să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa”. El a indicat că discuțiile din acest moment din Europa, conduse de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keyr Starmer, vizează prezența trupelor europene pentru menținerea păcii în Ucraina.

”Sprijinul pentru Ucraina vizează atât situația actuală de conflict, cât și asigurarea susținerii în perspectiva încetării focului și a derulării negocierilor pentru pace”, a spus Bolojan.

El a vorbit și despre creșterea bugetelor pentru apărare, pe care a numit-o ”o tendință care nu va putea fi evitată”.

Cu câteva minute înainte de mesajul lui Ilie Bolojan, candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu a declarat că România nu trebuie să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina. ”Dacă voi fi președintele României, nu vom trimite trupe în Ucraina”, a spus Antonescu.

Mesajul integral:

De ce am invitat partidele la consultări: săptămâna viitoare va fi o reuniune a Consiliului European, care are pe agendă chestiuni importante de securitate. Este posibil să fie luate decizii cu efecte directe asupra politicii externe și a apărării europene și, astfel, să se impună adoptarea unor măsuri și de către România.
Temele de pe agenda Consiliului European sunt politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina și creșterea bugetelor alocate cheltuielilor militare.
În privința politicii de apărare, țările europene vor fi nevoite să își asume un rol mai important și să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa.
Sprijinul pentru Ucraina vizează atât situația actuală de conflict, cât și asigurarea susținerii în perspectiva încetării focului și a derulării negocierilor pentru pace.
În cele din urmă, creșterea bugetelor pentru apărare este o tendință care nu va putea fi evitată.
În acest context complicat și dinamic, în care asistăm la schimbări pe plan internațional, ar putea fi necesar să ne adaptăm politica externă pentru a răspunde la aceste provocări.
Există însă lucruri care nu se vor schimba, și anume interesele naționale ale României: o țară în siguranță, o țară prosperă, o țară de încredere, în pace cu vecinii.
Suntem o țară sigură, pentru că beneficiem de garanții solide de apărare. Securitatea noastră și a Europei o datorăm scutului NATO și garanțiilor date de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Prezența trupelor americane și ale aliaților pe teritoriul României nu a făcut altceva decât să întărească securitatea Europei, iar noi vom pleda pentru menținerea lor.
Apartenența la Uniunea Europeană ne-a asigurat progresul ca țară în acești ani. Investițiile și fondurile europene, accesul la piețe și la oportunități au generat prosperitate și condiții mai bune de trai. E un drum pe care trebuie să mergem și mai departe.
Greutatea cuvântului României pe plan extern va depinde atât de stabilitatea politică internă, de buna guvernare și de accesarea fondurilor europene, cât și de desfășurarea liberă și corectă ale alegerilor programate în luna mai.
Indiferent de disputele politice interne, sunt convins că vom găsi puncte de vedere comune în susținerea intereselor naționale ale țării noastre.