Îmbătrânirea nu este un proces gradual, iar oamenii trec prin „schimbări dramatice” în jurul vârstei de 40 și respectiv 60 de ani, conform unui nou studiu

Ceasurile noastre biologice și cronologice ar putea să nu fie complet sincronizate, conform unui nou studiu realizat de Universitatea Stanford, care a descoperit că oamenii îmbătrânesc rapid în cel puțin două perioade distincte: o dată la vârsta de 44 de ani și din nou la vârsta de 60 de ani, transmite Euronews.

Studiul, publicat în jurnalul Nature Aging, a urmărit ritmul schimbărilor moleculare la 108 persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani pe o perioadă mediană de 1,7 ani.

Deși este un eșantion mic, rezultatele au implicații serioase pentru sănătate, având în vedere că riscul de boli cardiovasculare, demență, Parkinson și alte probleme crește odată cu vârsta.

„Nu ne schimbăm doar treptat de-a lungul timpului; există câteva schimbări cu adevărat dramatice”, a declarat Michael Snyder, director al Centrului pentru Genomică și Medicină Personalizată de la Universitatea Stanford și autorul principal al studiului, într-o declarație. „Se pare că vârsta de mijloc, de aproximativ 40 de ani, este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60”.

Aceste două perioade nu sunt exact la fel. De exemplu, în jurul vârstei de 40 de ani, au existat schimbări în moleculele asociate cu bolile cardiovasculare și metabolismul lipidelor și al alcoolului, sugerând că organismul oamenilor descompune alcoolul și grăsimile mai puțin eficient odată ce ajung la această vârstă.

În același timp, la începutul anilor 60, a avut loc o „scădere rapidă” a reglării imunitare, ceea ce ar putea explica de ce persoanele mai în vârstă sunt mai vulnerabile la boli.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele de 60 de ani și peste sunt mai predispuse la probleme renale, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.

Schimbările de îmbătrânire la bărbați și femei

Descoperirile ar putea ajuta la „clarificarea schimbărilor pe care le vedem în viața de zi cu zi în clinică”, a spus Mirko Petrovic, președintele departamentului de medicină internă și pediatrie de la Universitatea din Ghent și președintele Societății Europene de Medicină Geriatrică, pentru Euronews. El nu a fost implicat în studiu.

Cercetătorii au crezut inițial că schimbările drastice din jurul vârstei de 40 de ani ar putea fi legate de menopauză sau perimenopauză, dar când au analizat datele, au descoperit că aceste schimbări au avut loc atât la femei, cât și la bărbați.

Este de remarcat faptul că studiul a menționat că factorii care țin de stilul de viață – precum consumul de alcool și cofeină și nivelurile de exerciții fizice – ar putea contribui la aceste schimbări, și nu doar modificările biologice legate de îmbătrânire.

„Un stil de viață sănătos este foarte important pentru îmbătrânire în general, [iar] anumite intervenții de stil de viață funcționează mai bine la anumite vârste”, a declarat Joris Deelen, liderul grupului de cercetare de la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii din Germania, pentru Euronews Health.

Totuși, nu este clar cât de inevitabile sunt aceste schimbări sau dacă se întâmplă la același ritm pentru persoane cu niveluri diferite de sănătate, potrivit lui Deelen, care nu a fost implicat în studiu.

„Nu știm cum ar arăta, de exemplu, pentru persoane foarte sănătoase sau foarte nesănătoase sau cât de diferit ar fi”, a spus Deelen.

Noile descoperiri sunt în concordanță cu cercetările anterioare privind căile de îmbătrânire biologică, inclusiv un studiu din 2019 care a identificat un alt vârf în jurul vârstei de 80 de ani.

„Există un nivel uriaș de variabilitate interpersonală la vârsta înaintată”, a spus Petrovic.

O înțelegere mai profundă a modului în care oamenii îmbătrânesc la nivel molecular ar putea ajuta clinicienii „să prezică ce urmează să se întâmple, să facă un diagnostic precoce și, de asemenea, pe baza acestuia, să organizeze sau să pregătească strategii de prevenire”.