Imigrația și azilul preocupă tot mai mult electoratul și politicienii din Europa și creează tensiuni care uneori răbufnesc cu violență

La Dublin au avut loc dezordini violente în urma cărora au fost distruse magazine, autobuze, un tramvai și deteriorate mai mult dube de poliție, care a arestat 34 de suspecți, incidente considerate cele mai grave petrecute în capitala Republicii Irlanda în ultimii zeci de ani.

Violențele au fost declanșate în urma răspândirii zvonului că un imigrant ar fi fost atacatorul care a înjunghiat trei copii și o profesoară la o școală din centrul Capitalei Irlandei, o fetiță de cinci ani aflându-se în stare gravă în spital.

Șeful poliției irlandeze, Drew Harris, a spus că cei implicați în actele de vandalism de joi seara au fost elemente radicalizate de ideologia de extrema dreaptă, pe rețelele sociale. Spre deosebire de alte state europene, Republica Irlanda de nu are partide importante de extrema dreaptă.

Dar resentimentele față de solicitanții de azil, în special, s-au suprapus în ultimii ani cu o criză a locuințelor și cu îngrijorarea cu privire la infracționalitate, ceea ce a dus la proteste în fața centrelor de refugiați, la marșuri și la un protest zgomotos în septembrie în fața Parlamentului Irlandei.

Premierul Republicii Irlanda, Leo Varadkar, a promis că guvernul său va trimite în următoarele săptămâni un proiect de lege parlamentului care să însăsprească pedepsele pentru incitarea la ură.

Tulburările violente de la Dublin au avut loc la numai o zi după alegerile parlamentare din Țările de Jos (Olanda) Partidul Libertății (PVV, extrema dreaptă), condus de Geert Wilders, a obținut 37 de mandate din 150 în Camera Reprezentanților, cel mai bun rezultat din istoria de 17 ani a acestui partid.

Toate sondajele de opinie au arătat că politica imigrației și a azilului au fost preocupările principale ale electoratului, iar Wilders, care a adoptat o atitudine dură împotriva imigranților în special a celor musulmani (în trecut el a cerut interzicerea Coranului în Țările de Jos), a atins o coardă sensibilă.

Politicile prevăzute de platforma sa anti-imigraționistă contravin însă, potrivit experților, obligațiilor internaționale asumate de Țările de Jos și în primul rând cu statutul de stat membru al Uniunii Europene.

Între timp, în Regatul Unit, chestiunea imigrației și azilului au trecut pe primul plan al politicii când Oficiul Național de Statistică a publicat datele revizuite pentru 2022 care arată că migrația netă (imigrație minus emigrație) a atins nivelul record de aproape trei sferturi de milion.

Premierul Rishi Sunak este sub o presiune severă, mai ales din partea propriului Partid Conservator să prezinte un nou proiect de lege care să înăsprească condițiile de imigrare pe considerente de lucru (mărirea plafonului salarial de la 25.000 la 33.000 de lire sterline anual pentru salariul minim care trebuie obținut de cei ce doresc să lucreze în UK).

De asemenea, premierul Sunak a promis trimiterea în parlament a unui nou proiect de lege privitor la acordarea azilului după ce Curtea Supremă a Regatului Unit a declarat ilegală schema de expulzare a azilanților în Ruanda unde să fie examinate cererile acestora. Problema lui Sunak, ca și cea a lui Wilders, sunt restricțiile legate de obligațiile internaționale în materie, în cazul Regatului Unit apartenența la Consiliul Europei și obligația de a respecta jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În Franța, unde guvernul încearcă să adopte în Adunarea Națională (unde nu dispune de majoritate absolută) un proiect de lege al imigrației, ieșit înăsprit de la Senat, sondajele dau pe primul loc Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) atât pentru alegerile europarlamentare de anul viitor, cât și pe probabila candidată partidului în alegerile prezidențiale din 2027, Marine Le Pen, care tocmai a salutat victoria lui Wilders în Țările de Jos. Le Pen are în multe privințe (imigrație, azil, islam) poziții asemănătoare cu cele ale PVV.

Polonia și Cehia și-au extins în această săptămână controalele de frontieră cu Slovacia în vederea prevenirii imigrației ilegale, Italia tocmai a restrâns drepturile de intrare în țară a minorilor neînsoțiți proveniți de la sud de Marea Mediterană.

Austria a fost declarată într-un studiu publicat în luna mai a acestui an (Democracy Perception Index 2023) țara cu cea mai negativă atitudine față de imigrație din lume. De altfel, opoziția acestei țări la includerea României și Bulgariei în Zona Schengen de circulație fără controale de frontieră, are la bază aserțiunea că cele două țări nu asigură un control eficient la frontierele exterioare ale UE împotriva imigrației ilegale.

Ungaria, al cărei prim ministru Viktor Orban a salutat și el victoria lui Wilders, a ridicat un gard anti-imigrație la frontiera cu Serbia, iar recent Suedia, Danemarca, Finlanda și Norvegia au convenit să-și extindă cooperarea în vederea imigranților fără rezidență în țările lor de origine.

Și exemplele pot continua. Un lucru este cert: imigrația și azilul urcă în lista de priorități a alegătorilor europeni și politicienii ciulesc urechile. Alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024 se anunță un test în aceste chestiuni care provoacă nu doar cutremure politice, ca în Țările de Jos, ci și tulburări violente ca în Republica Irlanda.