Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii din România/ Scenarii climatice pentru 2050 și 2070: secetă, stres termic și recolte în scădere

O analiză a efectelor climatice asupra culturilor din România prezentată joi, lansată înainte de raportul anual Starea climei 2025, arată că sectorul agricol, dependent în mare măsură de condițiile meteorologice, este vulnerabil la fenomene extreme, cum ar fi seceta, valurile de căldură și variațiile de precipitații. Aceste fenomene cauzate de criza climatică globală care, potrivit cercetătoarei ANM Mihaela Caian, este deja accelerată, aflată pe o pantă de creștere mai rapidă, afectează productivitatea culturilor, calitatea solului și securitatea alimentară.

România se confruntă deja cu consecințe semnificative: în toamna anului 2023, între 70% și 100% din culturile însămânțate de grâu, orzoaică, ovăz și rapiță au fost compromise, iar în primăvara anului 2024 aproximativ 2 milioane de hectare, însămânțate cu porumb și floarea-soarelui, au fost afectate. Regiunile cele mai vulnerabile, precum Dobrogea, sudul Câmpiei Române și Moldova, riscă aridizarea pe o suprafață de peste 11 milioane de hectare și deșertificarea pe circa 7,5 milioane.

Conform modelărilor climatice prezentate, producția de porumb este estimată să scadă cu 10–13% până în 2050 și cu peste 15% până în 2070, în cadrul scenariului RCP8.5 (în care panta de creștere a emisiilor s-ar menține la nivelul actual fără măsuri semnificative de reducere). Producția de grâu, fructe și legume poate scădea cu până la 25-30% în anii cu secetă extremă. Cauzele includ scurtarea perioadelor de umplere a bobului, stresul termic și hidric și creșterea evapotranspirației, în special în Oltenia și Muntenia.

Temperaturi în creștere și schimbarea precipitațiilor

Temperatura medie anuală în România a crescut cu 0,5°C–1°C din anii 1980, iar proiecțiile indică o creștere de până la 4,5°C până în 2070 în scenariul RCP8.5. Această încălzire va afecta grav metabolismul plantelor, mai ales din cauza nopților tropicale în care temperaturile minime nu scad sub 20°C.

Pe lângă temperaturi, precipitațiile prezintă o tendință descendentă, în special vara, în regiunile agricole din sud. Proiecțiile indică o reducere de până la 20% a precipitațiilor estivale și o creștere a evenimentelor meteorologice extreme – ploi torențiale care provoacă eroziunea solului și pierderi de nutrienți.

Impactul socio-economic al schimbărilor climatice se va putea observa în: reducerea producției agricole care afectează grav veniturile fermierilor, exporturile de grâu și porumb, securitatea alimentară și stabilitatea comunităților rurale. Costurile pentru irigații și practici de conservare a solului cresc semnificativ, în timp ce lipsa unor mecanisme de protecție (asigurări, fonduri de urgență) poate duce la scăderea numărului fermierilor mici și mijlocii.

Strategii de adaptare

Pentru a adapta la schimbările climatice, spun autorii analizei, este esențial un mix de soluții:

Tehnologii inteligente: Agricultura de precizie și utilizarea senzorilor pot îmbunătăți eficiența resurselor.

Gestionarea apei: Extinderea sistemelor de irigații moderne (picurare, microaspersie) este vitală pentru contracararea secetei.

Inovație agricolă: Dezvoltarea soiurilor rezistente la temperaturi ridicate și secetă, precum și diversificarea culturilor.

Practici sustenabile: Asolamentul, păstrarea acoperirii solului și folosirea compostului pentru creșterea fertilității.

Sprijin politic: Subvenții, fonduri pentru cercetare, informare agricolă și implementarea sistemelor de avertizare timpurie.

”Europa se încălzește mai repede decât media globală, din motiv că se topește gheața arctică și amplifică această încălzire. Dar lumea se întreabă de ce uneori plouă atât de mult sau inundații? Un alt semnal al încălzirii globale nu este doar temperatura ridicată și scăderea precipitațiilor, ci și producerea unor precipitații foarte intense cu volum mare într-un timp foarte scurt.

Anul trecut pentru prima oară s-a raportat o creștere de 1,5 grade față de limita din Acordul de la Paris, dar trebuie înțeleasă corect. Să nu depășim sistematic, o decadă, nu doar de un an în mod particular, de aceea cercetătorii spun că s-a atins pragul psihologic, nu pragul acordului”, a afirmat cercetătorul ANM Mihaela Caian.

*Analiza ”Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din România” va fi integrată în raportul anual ”Starea Climei – România 2025”, ce va fi lansat în toamnă. Autorii analizei sunt dr. Mihaela Caian – cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) din România, coordonator al grupului de „Predicții climatice de la nivel lunar la sezonier” și dr. Cătălin Lazăr, fiziolog vegetal și cercetător științific senior, specializat în modelarea creșterii și dezvoltării culturilor de câmp.

Alte surse de informare: articolul pe baza analizei, publicat de Infoclima