De ce e atât de importantă pentru comerțul global strâmtoarea Bab al-Mandeb, vizată de atacurile rebelilor Houthi: Este cheia pentru controlul transporturilor maritime între Asia și Europa / Un sfert din transportul naval mondial trece prin această rută comercială

Bab al-Mandeb este un mic punct geografic în Marea Roșie cu o influență majoră asupra afacerilor mondiale: Este cheia pentru controlul asupra aproape tuturor transporturilor maritime între Oceanul Indian și Marea Mediterană prin Canalul Suez.

Este una dintre cele mai importante rute din lume pentru transportul maritim global de mărfuri, în special țiței și combustibil din Golf cu destinația Marea Mediterană prin Canalul Suez sau prin conducta SUMED de pe coasta egipteană a Mării Roșii, precum și mărfuri cu destinația Asia, inclusiv petrol rusesc, notează Reuters.

Recentele atacuri cu drone asupra transportului maritim comercial în Bab al Mandeb, efectuate de rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au determinat o coaliție condusă de Statele Unite să lanseze atacuri militare împotriva obiectivelor controlate de Houthi.

Ce este mai exact Bab al Mandeb?

Bab al-Mandeb are o lățime de 29 km în cel mai îngust punct al său, limitând traficul la două canale pentru transporturile de intrare și de ieșire, împărțite de insula Perim. Cu o lungime de 112 kilometri, ea este situată între Cornul Africii și vârful sudic al Peninsulei Arabice, care formează intrarea sudică în Marea Roșie dinspre Golful Aden și, dincolo de acesta, în Oceanul Indian. Țările Eritreea și Djibouti se învecinează cu ea la vest, iar Yemenul se află la marginea sa estică.

Insula numită Perim (cunoscută și sub numele de Mayyun) domină cea mai îngustă parte a Bab al Mandeb pe partea yemenită, iar Insulele Șapte Frați, dispersate, se întind din Djibouti la câțiva kilometri mai la sud.

Cum au afectat atacurile comerțul mondial?

Bab al-Mandeb, Marea Roșie și Canalul Suez sunt toate legături vitale de-a lungul rutei de transport maritim cheie între Asia și Europa.

Marii transportatori, printre care Hapag Lloyd, MSC și Maersk, grupul petrolier BP și grupul de petroliere Frontline au declarat că vor evita deocamdată ruta din Marea Roșie și vor redirecționa transportul prin Capul Bunei Speranțe, amintește Reuters.

De asemenea, constructorul american de automobile electrice Tesla Inc. a anunțat vineri că va suspenda cea mai mare parte a activităţilor de producţie de la uzina sa din apropiere de Berlin timp de două săptămâni, din cauza perturbărilor de aprovizionare provocate de atacurile din Marea Roşie.

O serie de nave container sunt ancorate în Marea Roșie, iar altele au oprit sistemele de urmărire, deoarece comercianții își ajustează rutele și prețurile ca răspuns la atacuri.

Organizația Maritimă Internațională estimează că până la un sfert din transportul maritim mondial trece pe această rută, ceea ce înseamnă câteva miliarde de tone de marfă în fiecare an. Aceasta include un număr estimat de 4,5 milioane de barili de petrol în fiecare zi, care provin din țările din Golful Persic și din Asia, potrivit Administrației americane pentru informații energetice.

Această redirecționare a navelor va însemna costuri de transport mai mari și un timp de livrare mai lung, notează Bloomberg. Marea Roșie este una dintre cele mai importante rute de transport maritim din lume, transportând aproximativ 14% din comerțul maritim global. Printre economiile cele mai afectate de întreruperile comerciale se vor număra Grecia, Iordania, Sri Lanka și Bulgaria, au precizat analiștii Bloomberg.

Mai mult de 20% din containerele care trec prin Canalul Suez transportă mărfuri din Asia către națiunile europene și mediteraneene, potrivit firmei de informații logistice project44. Navele deviate ar trebui să ocolească Africa pentru a ajunge în Europa, adăugând minimum șapte până la 10 zile la călătorie.

Totodată, la rândul său, Reuters scrie că aproximativ 7,80 milioane de barili pe zi (bpz) de transporturi de țiței și combustibil au tranzitat strâmtoarea în primele 11 luni din 2023, în creștere de la 6,60 milioane de bpz pe tot parcursul anului 2022, potrivit firmei de analiză petrolieră Vortexa. În medie, Vortexa a urmărit 27 de petroliere care transportau țiței sau combustibil în fiecare zi în 2023, în creștere față de 20 anul trecut.

Potrivit Energy Information Administration, 12% din totalul petrolului comercializat pe cale maritimă în prima jumătate a anului 2023, precum și 8% din comerțul cu GNL au trecut prin Bab al-Mandab, prin conducta SUMED și prin Canalul Suez.

Cum și de ce și-a primit numele Bab al-Mandeb?

Numele Bab al-Mandeb înseamnă „Poarta Lacrimilor” sau „Poarta Durerii” în limba arabă, de la „bab” care înseamnă „poartă” și „mandeb” (sau „mandab”) care înseamnă „plângere”, relatează National Geographic.

Numele său pare să se refere la pericolele navigării pe această cale navigabilă îngustă, care este plină de curenți încrucișați, vânturi imprevizibile, recife și bancuri de nisip. Multe nave din secolele și mileniile trecute au naufragiat în Bab al Mandeb, iar navele moderne se confruntă, de asemenea, cu pericolele reprezentate de minele navale din conflictele trecute.

De ce este Bab al-Mandeb în actualitate?

Un grup rebel yemenit cunoscut sub numele de Houthi, care își trage numele de la fondatorul lor, Hussein al-Houthi, a început o revoltă în 2004 împotriva guvernului oficial din Yemen, pe care îl acuză că s-a aliat cu Arabia Saudită împotriva lor. Din 2014, Houthis controlează capitala Sanaa și o mare parte din vestul și sudul țării.

Houthi sunt în principal musulmani șiiți cu legături cu Iranul, care a finanțat rebeliunea lor împotriva guvernului majoritar musulman sunnit din Yemen și atacurile lor împotriva Arabiei Saudite, condusă de sunniți. La sfârșitul anului 2023, houthi au anunțat că vor viza navele din Bab al-Mandeb pentru a sprijini gruparea teroristă Hamas, susținută la rândul său de Iran, care în prezent duce un război în Fâșia Gaza cu Israelul.

De atunci, forțele houthi au lansat rachete împotriva mai multor nave din strâmtoare, precum și tiruri de rachete asupra Israelului.

Care a fost rolul Bab al-Mandeb din anii 1960 încoace?

În ultimele decenii, Bab al-Mandeb a devenit un punct fierbinte la nivel mondial din cauza cantităților mari de comerț și petrol care îl traversează. Mai multe puteri mondiale, printre care Statele Unite și China, mențin acum baze militare mari pe partea strâmtorii deținută de Dijbouti, pentru a preveni ca Bab al-Mandeb să devină pradă ostilităților.

Cel mai recent conflict din Israel nu este primul care implică Bab al Mandeb. În 1973, după Războiul de Yom Kippur, membrii arabi ai Comunității Economice Producătoare de Petrol (OPEC) au anunțat o blocadă a petrolierelor care se îndreptau spre Israel dinspre Iran, care pe atunci era guvernat de regimul pro-occidental al șahului.

Navele egiptene au impus blocada la Bab al-Mandeb și au forțat numeroase petroliere să se întoarcă, până când strâmtoarea a fost redeschisă câteva luni mai târziu. Evenimentele au evidențiat importanța geopolitică actuală a strâmtorii și impactul critic al acesteia asupra aprovizionării cu energie la nivel mondial.