Imposibila coabitare din USR. Care sunt scenariile pentru Cioloș, Barna și Drulă și de ce e importantă soarta USR

Amenințarea lui Dacian Cioloș cu demisia de la șefia USR dacă Biroul Național pro-Barna nu îi acceptă condițiile de coabitare e cu greu o surpriză. USR e într-un punct mort după congres, paralizat de tensiunile dintre facțiunile PLUS și USR. Partidul băltește la 12%, a pierdut complet inițiativa de opoziție în fața AUR. Nu aduce aproape nimic nou pe agendă, e ca un boxer cu ghete de plumb. Partidul a ajuns acum la implozie, iar scenariile sunt clare: fie își regăsește energia sub o nouă conducere, fie se prăbușește sub presiunea orgoliilor.

• Răul originar este rezultatul votului de la Congresul din octombrie 2021, când membrii l-au ales președinte pe Dacian Cioloș (ex-PLUS), iar delegații filialelor au ales un Birou Național (organul executiv al partidului) controlat de facțiunea de 14 ex-USR-iști. În acel moment, partidul a intrat într-o coabitare de facto, o situație nemaintâlnită practic la un partid.

Prăpastia care desparte facțiunea Cioloș de facțiunea Barna e enormă, și de aici vin tensiunile. Dacian Cioloș vine dintr-un partid, PLUS, care avea o structură mult mai militarizată decât USR și unde președintele avea o putere aproape discreționară. Dincolo, la USR, Dan Barna și-a construit ascensiunea pe un șir nesfârșit de negocieri cu multiplele facțiuni din partid, iar președintele și Biroul Național își împărțeau puterea. Diferențele ideologice sunt și ele importante, la fel ca și împărțirea funcțiilor din partid, din guvern (până la ruperea coaliției) și din Parlament.

Frustrările reciproce s-au acumulat din octombrie. Dacian Cioloș acuză ”team Barna” că îi blochează în Biroul Național deciziile importante și că nu vrea să împartă de facto puterea. Echipa lui Barna îi reproșează lui Dacian Cioloș lungile absențe din viața publică și din viața partidului. Ultima picătură a fost numirea lui Ciprian Bucur ca secretar general adjunct la Senat. Omul lui Cioloș a fost numit cu ajutorul PNL, dar în ciuda votului din USR. Tensiunile sunt atât de mari, încât deja nu mai contează cine are dreptate și în ce proporție.

Realitatea e că USR a ajuns aici, la punctul de inflexiune. Partidul s-a autoînghesuit în colț, face agenda publică cu scandalul intern fix într-o perioadă când e muniție din plin pentru opoziție: vârf de pandemie, drama facturilor la energie și blocarea multor reforme. Mai mult: cu declanșarea propriului scandal, USR a reușit să umbrească tensiunile din AUR, care deveniseră subiect principal de presă.

Răspunsul rapid al echipei Barna la ultimatumul lui Dacian Cioloș sugerează că Biroul Național va respinge ceea ce vechii USR-iști au perceput drept un șantaj. Așa arată și multe dintre mesajele publice ale membrilor și simpatizanților partidului pe Facebook: nedumerire față de demersul lui Cioloș, lipsa de încredere în leadership-ul acestuia, respingerea unei conduceri prin edict la un partid format din oameni care rezonează mai degrabă la idei și valori.

• Ce se va întâmpla cu partidul? Iată scenariile de lucru.

1. Team Barna cedează, Biroul Național se predă complet, Dacian Cioloș implementează reformele cerute și preia de facto controlul asupra partidului, pe modelul PLUS. Puțin probabil să se întâmple. Team Barna are propria agendă politică, asta ca să nu mai vorbim de presiunea membrilor ex-USR, care le cer public acum liderilor să nu cedeze.

2. Dacian Cioloș renunță la câteva propuneri, echipa Barna acceptă unele condiții și coabitarea continuă. O soluție care ar aduce pacea de moment, dar diferențele de opinie vor rămâne și doar ar întârzia ruptura între cele două facțiuni nemulțumite de soluția de moment și ar cheltui toată energia partidului în războiul intern, în loc să își vadă de opoziția la putere.

3. Echipa Barna respinge total cererile lui Cioloș, iar președintele partidului demisionează. În acest scenariu, Cătălin Drulă ar prelua automat președinția interimară pentru că e vicepreședintele cu cel mai mare număr de voturi. Interimatul poate dura oricât, potrivit statutului USR.

Odată ce Drulă va prelua interimatul, el are opțiunea să schimbe status-quo-ul care nemulțumește echipa Cioloș și să apropie cele două facțiuni. Ar fi o cedare majoră, o împărțire a puterii, și ar salva unitatea partidului, dar ar duce la nemulțumiri în interiorul echipei Barna. Ulterior, Drulă va putea clama șefia deplină a partidului la viitorul congres sau îi va putea ceda președinția lui Dan Barna, căruia i-a fost loial de la intrarea în partid.

Dacă însă Drulă (sau viitorul președinte plin) va conserva actuala situație din partid, o ruptură a USR este de luat în calcul.  Vom avea la alegeri USR și PLUS, fiecare riscând un rezultat cu o cifră, cu imaginea făcută praf din cauza certurilor interne și cu activul de partid demotivat.

Indiferent la ce soluție vor ajunge, un lucru este cert: prin amenințarea cu demisia din partid, Dacian Cioloș are mai mult de pierdut decât de câștigat. Un lider nu impune respect într-un partid ca USR prin șantajul demisiei, dimpotrivă, riscă să-și ostilizeze și mai rău adversarii interni. Este un act de slăbiciune, nu de forță. Apoi, Cioloș ar trebui să-și amintească de un alt fost președinte USR care a recurs și el la amenințarea demisiei, Nicușor Dan, iar când pus-o în practică partidul i-a urat succes și și-a văzut de drumul lui.

Iar un eșec al USR ar fi de fapt un eșec al unui alt mod de a face politică. Ar fi eșecul unei generații care a mizat pe un partid ce promitea să pună interesul public înaintea interesului de grup. Un partid care a susținut permanent reforme, punând orgoliile politice pe plan secund. Un partid scindat de lupta pentru miza alegerilor prezidențiale din 2024. Imaginați-vă ce satisfacție pe Iohannis, PSD, PNL, Antena 3, Digi24, care vor rosti în cor: ”Păi nu v-am spus că nu se poate face nimic cu acești imaturi?” Spre asta se îndreaptă Cioloș și Barna cu nesfârșitele lor lupte.