Impozitele pe profiturile suplimentare bancare: cum funcționează și cum sunt aplicate în alte țări europene

Analiză a publicației italiene La Stampa, preluată de Rador:

Italia este doar una dintre ultimele țări din Europa care a introdus o taxă pe extra-profiturile băncilor pentru a-i ajuta pe deținătorii de credite ipotecare. Din Spania până în Lituania, din Cehia până în Suedia, sunt multe guvernele care au decis să intervină asupra boom-ului profiturilor generate de majorarea dobânzilor de către BCE, cu scopul de a strânge bani destinaţi familiilor și afacerilor aflate în dificultate. Și chiar și acolo unde taxa nu a fost introdusă, dezbaterea publică pe această temă a fost puternică, aşa cum s-a întamplat în Marea Britanie sau Franța, unde există, totuși, și alte măsuri de protecție a deținătorilor de credite ipotecare și a deținătorilor de conturi curente.

SPANIA
Scopul guvernului este ca până în 2024 să încaseze 3 miliarde de euro din impozitul pe bănci aprobat anul trecut. Iar pentru a atinge acest obiectiv a aplicat o taxă de 4,8% asupra veniturilor nete din dobânzi și comisioane de peste 800 de milioane de euro. Prima rată a fost plătită în februarie și au fost afectați mai ales creditorii care s-au concentrat pe piața internă. CaixaBank, cea mai mare instituție de credit spaniolă a declarat că impozitul s-a ridicat la 373 de milioane de euro sau 44% din profitul net, în valoare de 855 de milioane de euro înregistrat în primul trimestru. Procentul a fost mai mare pentru Sabadell, care deține banca britanică TSB, dar are cele mai multe active în Spania. Costurile au fost de 157 de milioane de euro, echivalând cu 77% din profitul din primul trimestru. Cele mai mari două bănci din Spania după capitalizarea bursieră, Santander și BBVA, care au operațiuni internaționale mult mai ample, au fost mai puțin afectate.

FRANŢA
Emmanuel Macron a spus că firmele cu peste 5.000 de angajați ar trebui să împartă mai mult cu angajaţii profiturile lor ”excepțional de mari”, în loc să recurgă la procesul de buyback. Președintele a exclus însă posibilitatea unui impozit pe profiturile suplimentare. Cu toate acestea, trebuie menționat că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătărie care limitează rata de creștere trimestrială a costului împrumuturilor. În plus, Franța are un program de economii reglementat, care reprezintă puțin sub 20% din depozitele bancare, cu un randament legat de inflație care se ajustează mai rapid decât ratele de creditare.

MAREA BRITANIE
Londra nu a introdus un impozit pe câștigurile de capital bancar, dar, din 2011 percepe un impozit pe activele bilanțului global ale instituțiilor din Regatul Unit și pe cele legate de operațiunile din Marea Britanie ale băncilor străine.

GERMANIA
Venitul net din dobânzi al băncilor germane a crescut între 50% și 70% comparativ cu minimele din perioada Covid. Saltul a stârnit o dezbatere publică largă cu privire la posibilitatea impozitării profiturilor suplimentare, însă ministrul de finanțe Christian Lindner a exclus intervenția.

REPUBLICA CEHĂ
Camera inferioară a Parlamentului ceh a aprobat în noiembrie un impozit de 60% pe profiturile băncilor care depășesc 120% din cifra de afaceri medie anuală între 2018 și 2021. Scopul este de a strânge aproximativ 3,5 miliarde de euro pentru finanțarea ajutorului pentru gospodăriile și întreprinderile afectate de creșterea prețurilor la energie electrică și gaze.

UNGARIA
Într-un decret publicat în iunie, guvernul ungar a modificat taxele pe profiturile excedentare în sectoare cheie ale economiei, stabilind că băncile își pot reduce ponderea cu până la 50% în 2024, dacă își măresc achizițiile de obligațiuni guvernamentale interne. Executivul a impus şi o nouă ”taxă socială” de 13% pentru anumite tipuri de investiții, inclusiv câștigurile provenite din dobânzile depozitelor bancare.

LITUANIA
În mai, Parlamentul lituanian a aprobat un impozit pe venitul net din dobânzi al sectorului bancar pentru 2023 și 2024. Impozitul este de 60% pentru partea din venitul net din dobânzi care depășește cu 50% media pe ultimii patru ani. Se estimează că au fost colectaţi deja 410 milioane de euro, sumă care va fi folosită pentru consolidarea forțelor armate. (Traducerea Cătălina Păunel)