În China, un observator subteran își propune să dezlege o veche enigmă a fizicii: neutrino

La 700 de metri sub pământ, un nou observator științific, construit de China și care atrage cercetători din străinătate, își propune să fie primul din lume care va rezolva o veche enigmă a fizicii – înaintea Statelor Unite, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Construit la Kaiping, în provincia sudică Guangdong, la mare adâncime pentru a limita radiațiile parazitare, Juno („Jiangmen Underground Neutrino Observatory”) a primit recent o mână de reprezentanți ai presei internaționale, inclusiv AFP.

După ce cobori cu funicularul printr-un tunel cu pereți umezi, ajungi în sala imensă în care se află detectorul. O sferă monumentală de 35 de metri în diametru.
„A fost complicat din punct de vedere tehnologic să o construim”, explică Wang Yifang, directorul Institutului chinez de fizică a energii înalte (IHEP) și șeful proiectului Juno, în timp ce își îndreaptă stiloul laser spre ea.

„Nimeni nu a mai construit până acum un astfel de detector”, subliniază el, în timp ce muncitorii cu cască aplică ultimele retușuri la structura din oțel inoxidabil și acril.

Din august 2025, când va colecta primele date, rolul aparatului va fi acela de a detecta neutrinii emiși de două centrale nucleare chineze, fiecare aflată la 53 de kilometri distanță,

Dar ce sunt neutrinii?

Sunt particule elementare, mici grăunțe de materie care ne înconjoară și care se mișcă cu o viteză apropiată de cea a luminii.

Fizicienii sunt fascinați de ei. De ce sunt atât de fascinanți? Pentru că masa, natura și oscilațiile lor sunt învăluite de mister. A înțelege mai bine aceste particule înseamnă a înțelege mai bine fenomenele fizice, pe Pământ și în alte locuri.

“Entuziasm”

Obiectivul principal al misiunii Juno este rezolvarea enigmei legate de neutrini. Neutrinii se prezintă în trei stări de masă (m1, m2, m3), iar oamenii de știință doresc să afle care este cea mai ușoară și care este cea mai grea.

De ce? Pentru că rezolvarea acestei probleme, cunoscută sub numele de „ordinea masei”, este esențială pentru îmbunătățirea modelului care permite oamenilor de știință să înțeleagă mai bine fizica particulelor.

Acest lucru ne va permite să aflăm mai multe despre originea și destinul universului.

Patrick Huber, directorul Centrului pentru Fizica Neutrinilor de la Universitatea Virginia Tech din Statele Unite, a declarat pentru AFP că proiectul este „entuziasmant”.
„Va testa profund viziunea noastră asupra oscilației neutrinilor și a mecanicii cuantice. Dacă Juno arată că până acum a fost greșită, ar fi o revoluție”, notează el.

Studiul neutrinilor aici ar putea, de asemenea, să ne ajute să înțelegem mai bine stelele, Soarele sau exploziile stelelor masive.

Proiectul a costat aproximativ 2,2 miliarde de yuani (285 de milioane de euro). Construcția a început în 2014 și va fi finalizată în 2025.

Vor fi necesari aproximativ șase ani de date pentru a rezolva problema „ordinii maselor”.

Experimente similare sunt efectuate sau planificate în Statele Unite și Japonia. Dar Juno este „are un avans în cursă”, a declarat pentru AFP Jennifer Thomas, fizician la University College London.

Geopolitica, niciodată departe

„Credem că vom obține rezultatul ordinului de masă al neutrinilor înaintea oricui altcuiva”, spune Wang Yifang.

„Un om de știință vrea întotdeauna să fie primul”, zâmbește el.

El subliniază că colaborarea internațională de aici este „una dintre cele mai mari din lume”, cu aproximativ 750 de membri din 17 țări – inclusiv Statele Unite.

„Avem două grupuri americane care participă (…) Alții sunt interesați și ar dori să ni se alăture”, notează Wang Yifang.

„Dar, din păcate, din motivele pe care toată lumea le cunoaște (…) nu au fost autorizate să facă acest lucru”.

Instituțiile științifice americane sunt îndemnate să reducă legăturile cu omologii lor chinezi: Statele Unite, care privesc cu suspiciune emergența politică și economică a Chinei, au suspectat de spionaj oamenii de știință chinezi prezenți pe teritoriul lor.

Juan Pedro Ochoa-Ricoux, fizician franco-mexico-american la Universitatea California din Irvine și membru al Juno, nu a ezitat să participe. El a declarat pentru AFP că era „nerăbdător” să utilizeze acest detector „unic”.

„Nu suntem complet insensibili la situația politică, deoarece pot exista uneori dificultăți în obținerea vizelor sau în a face față unei sarcini normative mai mari, însă relațiile științifice sino-americane sunt destul de solide”, spune el.

Problemele legate de vize „îi afectează probabil pe colegii noștri chinezi mult mai mult decât pe noi în SUA”, subliniază Ochoa-Ricoux.

„Lucrând împreună, arătăm, de asemenea, cum știința poate și trebuie să fie apolitică”.