În curând, Radio Europa Liberă va emite din nou şi în limba maghiară în cadrul unui proiect american destinat consolidării democraţiilor din Europa de Est şi Asia

Potrivit unui nou proiect american, la Washington se are în vedere relansarea emisiunii în limba maghiară a postului Radio Europa Liberă, iar pentru recepţia emisiunii va fi suficient un telefon inteligent.

Potrivit informaţiilor ziarului ungar „Népszava„, preluat de Rador,, şi Ungaria ar urma să beneficieze din suma de 770,3 milioane de dolari, alocată pentru finanţarea unui proiect destinat consolidării democraţiilor din Europa de Est şi Asia. Sursele ziarului amintit mai precizează că proiectul este susţinut de mai mulţi congresmeni democraţi, de un înalt funcţionar al Departamentului de Stat al SUA, precum şi de aşa-numita Comisie de recomandare a Camerei Reprezentanţilor. Sursele ziarului „Népszava” mai menţionează că din suma respectivă o parte va fi destinată relansării emisiunii online în limba maghiară a Radio Europa Liberă, iar dorinţa este susţinerea şi pe această cale a libertăţii presei din Ungaria.

Din banii statului american, pe baza unei decizii a Congresului american, Radio Europa Liberă emite din ianuarie a acestui an în limbile română şi bulgară, iar aceste programe pot fi ascultate pe calculator sau pe un telefon inteligent. Referitor la emisiunea de limba maghiară, ziarul „Népszava” s-a adresat reprezentanţilor Radio Europa Liberă, care au răspuns că „ştiu despre discuţiile care au loc la Washington privind programul în limba maghiară”, dar nu doresc să comenteze informaţiile ziarului.

Ideea relansării emisiunii în limba maghiară datează din 2012, când despre aceasta fostul ambasador american la Budapesta, Mark Palmer, profesorul Charles Gati şi scriitorul, jurnalistul ungar Miklós Haraszti au publicat împreună un articol în paginile ziarului Washington Post. Însă, de atunci nu a fost întreprins niciun demers concret în ceea ce priveşte relansarea emisiunii în limba maghiară a postului Radio Europa Liberă. Totodată are o valoare de semnal faptul că în contextul pachetului de sprijin care „se pregăteşte” acum, a intrat în atenţie de mai multe ori – potrivit informaţiilor Népszava – reluarea emisiunii în limba maghiară.

Potrivit unui studiu realizat recent de Freedom House, mass-media din România şi Bulgaria sunt „parţial” libere, ca şi în Ungaria. Ba mai mult, în privinţa punctajului, în aceste două ţări est-europene situaţia a fost ceva mai bună decât în Ungaria. În acest context, susţinătorii americani şi din Ungaria ai emsiunii în limba maghiară afirmă că în Ungaria ar fi şi mai multă nevoie de o asemenea emisiune, care ar fi independentă de guvernul ungar. Din informaţiile ziarului Népszava mai rezultă că despre propunerea de relansare a programului în limba maghiară de către Radioul Europa Liberă a fost informat şi ambasadorul american la Budapesta, David B. Cornstein.

Toate acestea merită atenţie, în condiţiile în care ziarul „Népszava”, a relatat tocmai zilele trecute despre faptul că Biroul pentru probleme europene şi euroasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA a lansat un proiect în valoare de 700 de mii de dolari pentru susţinerea educaţiei în domeniul mass-mediei independente din regiunea Europei-Centrale şi de Est. Şi acest proiect se află în faza incipientă, iar deoacamdată se caută personalul adecvat pentru proiectarea programului, astfel că ziariştii sau organele de presă nu se pot înscrie deocamdată în acest proiect.

Radio Europa Liberă emite în prezent în 20 de ţări, în 25 de limbi, în special în locurile unde libertatea presei se află în pericol sau nu există deloc. Postul a fost ascultat anul trecut de 25,8 milioane de persoane, iar pagina web a radioului a avut 918 milioane de accesări. Anul trecut, acest post de radio a avut un buget de 117 milioane de dolari, iar la sediile din Praga şi Washington lucrează în total 600 de angajaţi pe termen nedeterminat şi 750 de ziarişti colaboratori.

Traducerea: Rozália Gănciulescu / Rador

Foto: Premierul Ungariei, Viktor Orban / Sursa: Facebook

• Citește și: Noile căi găsite de Ungaria și Serbia pentru a strangula presa: Nu mai recurg la tactici precum cenzura, forța sau intimidarea a jurnaliștilor, ci limitează acoperirea presei independente și amplifică vocile ce susțin guvernul