În decurs de șase ani Bulgaria a importat peste 100.000 de muncitori din 65 de țări

Importul de forță de muncă din țări din afara UE se conturează ca fiind în număr record, deși rămâne departe de nevoile companiilor din Bulgaria. De la începutul anului până pe 10 martie, 4.202 de cetățeni din terțe state au fost înregistrați numai pentru angajare sezonieră, ceea ce reprezintă mai mult de 40% din ocuparea sezonieră înregistrată pentru întregul an 2024. Datele au fost furnizate de ministrul bulgar al muncii și protecției sociale, Borislav Guțanov, ca răspuns la o întrebare parlamentară a deputatului Denița Saceva (GERB-UFD), scrie publicația SEGA, citată de Rador Radio România..

În șase ani, peste 108.000 de străini din 65 de țări au venit în Bulgaria să lucreze. În total, în cele nouă regimuri de autorizare/înregistrare în anul 2024, în Bulgaria au fost angajați 34.720 de străini. Cei mai mulți – 13.131, au folosit permisul unic de ședere și muncă, care oferă acces de trei ani pe piața forței de muncă din Bulgaria. Pe locul doi ca popularitate este o altă procedură simplificată extrem de mult – angajarea sezonieră pentru până la 90 de zile și pe această linie, în anul 2024, Bulgaria a angajat 10.403 de persoane.

Cel mai mare număr de muncitori sunt din Uzbekistan – 10.514, din 2019 până în 2024, și lucrează în principal ca muncitori sezonieri, în construcții și în industria de prelucrare. Pe locul doi se află oamenii din Turcia – 10.441 de persoane, care vin ca specialiști detașați, personal tehnic și personal tehnic de nivel mediu, iar ei lucrează în principal în construcții și ca muncitori sezonieri.

Republica Kârgâzstan se află pe locul trei în ce privește numărul de muncitori angajați în Bulgaria – 7.138 de persoane, în principal pentru muncă sezonieră și în industria prelucrătoare. Pe locul patru se află nepalezii – 4.522, care vin ca muncitori slab calificați în industria prelucrătoare, agricultură și turism. Există 3.155 de indieni, care sunt angajați în industria prelucrătoare, transport și sectoarele IT. Printre principalele țări de origine a forței de muncă importate în Bulgaria se numără Federația Rusă – 3.118 ruși au lucrat în țara noastră din 2019, iar ei vin ca personal tehnic de nivel mediu, personal de inginerie și tehnică, specialiști IT. Ucrainenii sunt 1.923, majoritatea muncitori sezonieri, personal ingineresc și tehnic, muncitori în construcții.

Datele arată de asemenea o creștere uriașă a angajării lucrătorilor străini din țări din afara UE. În anul 2019, numărul lor a fost de numai 14.859 de persoane. În 2020, scade la 8.284 de persoane din cauza pandemiei. În 2021, pe piața muncii din Bulgaria sunt 10.486 de cetățeni străini, iar odată cu sfârșitul pandemiei începe o creștere mai serioasă, iar în 2022 lucrătorii din țări terțe sunt 15.072, în 2023 numărul acestora se ridică la 24.945, pentru a ajunge la 34.720 de persoane anul trecut.

Întrebarea doamnei Saceva dacă există vreo întârziere în procesarea documentelor dezvăluie detalii curioase din „bucătăria” acestor proceduri. Ministrul ne asigură că până acum nu s-au permis întârzieri, dar enumeră o serie de probleme. Cea mai absurdă dintre ele este că, în ciuda procedurilor foarte rapide ale sistemului electronic recent lansat, majoritatea angajatorilor încă își depun cererile pe suport de hârtie. De la lansarea platformei până în prezent, au fost depuse în total 251 de cereri prin intermediul acesteia sub diferite proceduri. Ca și problemă, Guțanov mai subliniază că adesea sunt admise greșeli, ceea ce impune necesitatea corectării contractelor de muncă, declarațiilor etc. De asemenea, se întâmplă ca angajatorul să aibă datorii la bugetul de stat, iar acesta este un motiv pentru a se refuza accesul pe piața muncii pentru lucrătorii străini.

Mai este o problemă absurdă – Agenția de Ocupare a Forței de Muncă ar trebui să dea un aviz cu privire la procedurile de care răspunde Direcția pentru Migrație a MAI, dar unele dintre dosare s-au primit ilizibil, mai ales când vine vorba de copii de pe pașapoarte și contracte de muncă. Ministrul menționează și dorința ca cererile să fie trimise de la un serviciu la altul mai repede, pentru că acum, de exemplu, un număr imens de dosare au venit la pachet, în luna februarie.