În Franța au intrat în vigoare măsuri de susținere a puterii de cumpărare: mărirea salariului minim legal și al funcționarilor publici, subvenții la prețul carburanților. De la 1 august nu mai sunt restricții anti-Covid.  

Cu începere de la 1 august salariul minim lunar net crește de la 1.302,64 Euro la 1.329.06 Euro, iar cel minim orar de la 8,58 Euro la 8,76 Euro.

De asemenea se revalorizează indicele salarial pentru funcțiunea publică cu 3,5% pentru prima oară din 2017 când fusese înghețat, ceea ce înseamnă o majorare de salarii pentru 5,7 milioane de angajați ai statului francez. Potrivit ministrului funcțiunii publici, Stanislas Guerini, aceasta este cea mai mare sporire a indicelui în ultimii 37 de ani.

A fost mărit și plafonul primelor scutite de impozite acordate salariaților de către angajatori de la 2.000 la 6.000 de Euro pe an.

Cât privește subvenția la prețul carburanților aceasta, actualmente de 15 cenți pe litru se prelungește până pe 31 august, în septembrie și octombrie va fi majorată la 30 de cenți pe litru, iar în noiembrie și decembrie va fi redusă la 10 cenți pe litru.

Aceste măsuri au fost adoptate pentru compensarea populației ca urmare a creșterii ratei inflației, actualmente 6,1% anual, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani.

Printre măsurile adoptate de parlament se numără și eliminarea redevenței audiovizuale, de 138 de euro pentru gospodăriile care posedă un televizor. Finanțarea  pentru audio-vizualul public se va face de la buget de acum încolo.

Tot de la 1 august, după mai bine de doi ani de pandemie, starea de urgență sanitară, un cadru legal de excepție decretat în fața crizei, se încheie după adoptarea, pe 26 iulie, a proiectului de lege de către Parlament.

Doar două măsuri rămân pe ordinea de zi: monitorizarea continuă a pandemiei, care face posibilă cunoașterea numărului de cazuri sau spitalizări, și posibilitatea impunerii unui test negativ pentru călătorii care pleacă sau se întorc în Franța sau peste mări. În schimb opoziția de stânga și cea de dreapta s-au unit și au anulat un articol de lege din proiectul guvernului care prevedea reinstaurarea pașaportului sanitar la frontierele Franței și între Franța metropolitană și teritoriile peste mări și insula Corsica. Măsurile de constrângere a vieții de zi cu zi prevăzute de regimurile de urgență, inclusiv folosirea izolării, precum și a restricției, nu mai pot fi reluate.

Aceste măsuri, ca și multe altele au fost adoptate în timp de record de Parlamentul Franței, în pofida faptului că guvernul condus de Elisabeth Borne nu deține majoritatea absolută în Adunarea Națională, confederația centristă Ensemble (Împreună) care-l sprijină pe președintele Emmanuel Macron având doar 250 de deputați din totalul de 577 (majoritate absolută 289).

Dar pe ansamblu, după dezbateri furtunoase, atât proiectul legii de susținere a puterii de cumpărare cât și cel de rectificare a bugetului au fost adoptate cu sprijinul deputaților partidului Republicanii (LR, centru dreapta), cărora guvernul le-a făcut mai multe concesii, acceptând amendamente.

Deputații partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) au votat în favoarea măsurilor de susținere a puterii de cumpărare și au boicotat votul la proiectul legii de rectificare a bugetului, în timp ce Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (Nupes, alianța stângii), a votat împotriva ambelor proiecte. În Senat ambele proiecte au fost adoptate fără probleme.

Noua sesiune parlamentară va începe pe 2 octombrie și se anunță dificilă pentru guvern, mai ales adoptarea proiectului de lege de majorare a vârstei de pensionare de la 62 la 65 de ani.