În Franța, una din zece persoane este imigrantă

O treime din populația franceză are o legătură cu imigrația. Aceasta este concluzia unui studiu demografic multigenerațional realizat joi, care oferă o nouă imagine a Franței din ultimul deceniu, unde imigranții reprezintă acum 10% din populație, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Aceștia din urmă, definiți de institutul de statistică (INSEE) ca fiind persoane „născute în străinătate”, erau 6,96 de milioane care trăiau în Franța în 2021 (datele anterioare datează din 2011), adică 10,3% din populație.

În proporție de aproape două ori mai mulți decât în 1968 (6,5%), potrivit studiului intitulat „Imigranții și descendenții de imigranți în Franța”.

Legătura cu imigrația se diluează în timp: în rândul descendenților de imigranți, peste 50% din a doua generație au un singur părinte imigrant.

Cu 11% din populația de descendenți din „a doua generație” (7,3 milioane de persoane din 67,6 milioane de locuitori) și 10% din populația cu vârsta sub 18 ani fiind nepoți de imigranți, există o „difuzare în societate” printr-un „mix foarte important în Franța”, adaugă ea.

Originile se diversifică. Dacă în urmă cu cincizeci de ani imigranții proveneau în principal din sudul Europei, în prezent ei vin mai ales din Magreb, Africa și Asia.

Astfel, imigranții din Spania și Italia au crescut de la 543.000 în 2011 la 531.000 în 2021, în timp ce nord-africanii reprezintă acum 2 milioane de persoane (1,63 milioane în 2011). În total, aproape jumătate din totalul imigranților din 2021 provin din Africa (3,31 milioane din 6,96).

Jumătate sunt femei

O altă evoluție este că femeile reprezintă acum jumătate (52%) din această populație (44% în 1968).

Deși creșterea imigrației „a fost mai susținută în ultimii ani”, la nivel european „Franța se situează la mijlocul clasamentului”, în urma Germaniei și Spaniei, precizează Sylvie Le Minez.

În Franța, imigrația se concentrează în marile zone urbane, potrivit studiului, 20% din populația pariziană fiind imigranți și 32% în Seine-Saint-Denis.

Aceste persoane, în special cele de origine non-europeană, „ocupă o poziție mai defavorabilă pe piața muncii”, cu o rată a șomajului de 13% în 2021 (8% pentru întreaga populație), cu un nivel de salarizare mai scăzut și cu locuri de muncă mai puțin calificate.

Mai predispuși să declare o religie

Studiul notează, de asemenea, că imigranții din Franța sunt mai atașați de religie decât restul populației, cu islamul pe primul loc și catolicismul pe locul trei, după alte confesiuni creștine.

De două ori mai mulți imigranți „se afiliază la o religie” decât persoanele fără ascendență migratorie, a precizat institutul de statistică în studiul său.

În 2019-2020, 58% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani fără ascendență migratorie pe parcursul a două generații se declară fără religie. Această rată este de 21% în rândul imigranților, definiți de INSEE ca fiind persoanele născute în străinătate și care locuiesc în Franța, inclusiv cele care au dobândit ulterior cetățenia franceză.

În aceeași perioadă, „musulmanii reprezintă 10% din populația Franței metropolitane, dar sunt clar mai prezenți în rândul imigranților (44%)”, potrivit studiului.

În detaliu, 44% dintre imigranți declară că sunt musulmani, 17% sunt adepți ai unei alte religii creștine decât cea catolică (protestanți, ortodocși etc.) și 15% sunt catolici.

Spre comparație, în ansamblul populației, 29% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani se declară catolice, 10% sunt musulmane, 9% se declară afiliate altor religii creștine și mai puțin de 1% spun că sunt de confesiune iudaică.

INSEE subliniază că 26% dintre femeile musulmane declară că poartă vălul.

Această practică privește „36% dintre femeile musulmane imigrante” și „17% dintre descendentele din a doua generație”. Ea a devenit mai frecventă decât în urmă cu 10 ani (cifrele erau de 22% și, respectiv, 13%).