În Laponia, supraturismul aterizează la casa lui Moș Crăciun

Târându-se pe terenul înghețat într-o după-amiază rece de decembrie, multe grupuri de turiști s-au înghesuit în satul lui Moș Crăciun din Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze, unde parcul de distracții cu tematică de iarnă, cocoțat la granița cu cercul polar arctic, a devenit deja o instituție internațională. Turiştii se distrează pe zăpadă, fac o plimbare cu sania trasă de reni, savurează un cocktail într-un bar de gheață, sau chiar îl întâlnesc pe Moș Crăciun (Sf. Nicolae), în locul care se prezintă drept „orașul natal oficial al lui Moș Crăciun”, potrivit Rador Radio România.

Parcul tematic Satul Moș Crăciun, care atrage în fiecare an peste 600.000 de oameni este deosebit de popular în perioada sărbătorilor.

„E ca şi cum mi s-ar fi împlinit un vis”, spune Elzbieta Nazaruk, o vizitatoare poloneză. „Sunt foarte încântată să mă aflu aici.”

Turismul este în plină expansiune în Rovaniemi, un lucru care îi entuziasmează pe proprietarii de hoteluri și restaurante, precum și pe oficialii orașului, pentru că aduce mulți bani municipalităţii. Dar, așa cum se întâmplă într-un loc din ce în ce mai frecventat de turişti , nu toată lumea este mulțumită de asaltul vizitatorilor, care numeric depăşesc de 10 ori populația orașului, în fiecare an în perioada Crăciunului.

„Suntem îngrijorați de dezvoltarea excesivă a turismului care a crescut atât de rapid, încât situația a scăoat de sub control”, a declarat Antti Pakkanen, 43 de ani, fotograf și membru al unei rețele de gazde care în septembrie a organizat o demonstrație pe străzile oraşului. Un sentiment care s-a manifestat în trecutul apropiat și în alte destinații populare europene inclusiv Barcelona, ​​​​Amsterdam, Malaga și, bineînțeles, orașele de artă ale Italiei, începând cu Florența, Roma și Veneția.

Pe tot continentul (dar și în zone ale lumii în care până ieri acest lucru era de neconceput, cum ar fi de exemplu Japonia și Alaska), locuitorii zonelor supraaglomerate au protestat împotriva supraturismului sau hiperturismului, termeni care indică punctul de vârf în care vizitatorii și banii lor nu-i mai avantajează pe rezidenți. și, în schimb, provoacă daune prin degradarea siturilor istorice, suprasolicitarea infrastructurii și îngreunarea semnificativă a vieții celor care locuiesc acolo. Acum – poate și datorită cererii tot mai mari de sărbători reci într-o lume aflată într-o încălzire continuă, supraturismul s-a răspândit spre nord, până la marginile Cercului polar.

Rovanienii au numărat un record de 1,2 milioane de vizitatori care au petrecut cel puțin o noapte acolo în 2023, un număr în creștere cu aproape 30% față de 2022., anul în care turismul a început să-şi revină după restrucţiile din pandemie.

Marele Nord a devenit un trend

„Nordul’ este o tendință”, a spus agenției de presă Associated Press Sanna Karkkainen, CEO al Visit Rovaniemi, în timp ce se afla într-un restaurant de gheață. „Oamenii vor să călătorească în țări reci pentru a vedea zăpada, aurora boreală și, bineînțeles, pentru a-l întâlni pe Moș Crăciun”, a adăugat

Anul acesta au fost deschise 13 noi rute de zbor către Aeroportul Rovaniemi, aducând pasageri din Geneva, Berlin, Bordeaux și nu numai. Majoritatea turiştilor provin din ţări europene precum Franţa, Germania şi Marea Britanie, semn că patria lui Moş Crăciun atrage din ce în ce mai mulţi turişti. Atât de mulţi, încât iatrna aceasta, disponibilitatea camerelor de hotel este insuficientă, iar Tiina Määttä, directorul general al Hotelului Original Sokos, cu 159 de camere, estimează că iara anului 2024 va doborî mai multe recorduri.

La fel ca în multe alte părţi ale lumii, criticii turismului de masă spun că în timpul sezonului de vârf, multe blocuri de locuinţe din centrul Rovaniemi sunt folosite și pentru servicii de cazare și, prin urmare, nu mai sunt disponibile pentru uz rezidențial. Aceștia adaugă că proliferarea chiriilor pe termen scurt a dus la creșterea prețurilor, a alungat rezidenții pe termen lung și a transformat centrul orașului într-un „spațiu de tranzit pentru turiști”.

Constrângeri privind închirierile pe termen scurt, cum și când

Legea finlandeză interzice serviciile profesionale dedicate cazării temporare în clădiri destinate utilizării rezidențiale, așa că activiștii fac apel la autorități, cerându-le să ia măsuri. „Regulile trebuie aplicate mai bine”, a spus Pakkanen. Nu toată lumea este de acord. Primarul Ulla-Kirsikka Vainio notează că unii câștigă „bani buni” din chiriile pe termen scurt. Indiferent de felul în care se va soluţiona această polemică, chiar dacă se va ajunge la o reglementare a sectorului, nu se va face la timp pentru a avea un impact asupra sezonului de iarnă care tocmai a început. Este foarte probabil ca disconfortul exprimat de localnici şi turismul de masă din Rovaniemi să crească şi în 2025, deoarece vizitatorii vor să experimenteze atmosfera unică a nordului. mai ales în perioada sărbătorilor de Crăciun.

Sursa: LA REPUBBLICA / Rador Radio România