În Madrid, un muzeu pentru nevăzători le permite vizitatorilor să descopere monumente celebre. Sunt expuse machete pe care vizitatorii le pot atinge

Cu vârfurile degetelor, José Pedro şi Marina caută intrarea în Sagrada Familia, explorându-i faţada, după care urcă de-a lungul unuia dintre turnuri: la Madrid, un muzeu expune machete ale unor monumente celebre pentru a le permite persoanelor nevăzătoare să le descopere cu ajutorul atingerilor, relatează AFP, preluată de Agerpres.

”Sunt multe detalii, într-adevăr! Ia uite ce acoperiş, cât e de ciudat!”, spune cu entuziasm José Pedro Gonzalez, aflat în faţa unei reproduceri din lemn a celebrei bazilici din Barcelona proiectată de Gaudi şi care măsoară un metru, de 137 de ori mai mică decât originalul.

”Sagrada Familia, nu mi-o imaginam aşa… Mi se pare surprinzător, îţi faci o idee generală despre cum este monumentul, cum este spaţiul ”, a explicat Marina Rojas.

Creat în 1992 de ONCE, Organizaţia Naţională Spaniolă a Nevăzătorilor, care numără 71.000 de membri, muzeul tiflologic din Madrid (de la grecescul ”tuphlós”, care înseamnă nevăzător), reuneşte 37 de reproduceri ale unor monumente înscrise, cele mai multe, în patrimoniul UNESCO.

Din lemn, metal, răşină sau piatră, machetele le permit vizitatorilor, persoane cu deficienţe de vedere sau persoane cu vedere normală, să atingă machetele, o experienţă senzorială creată pentru persoanele nevăzătoare.

”Nu mai există un astfel de muzeu nicăieri în lume”, a explicat Mireia Rodriguez, ghid în cadrul muzeului madrilen şi care, la rândul ei are probleme de vedere. ”Există alte muzee gândite pentru un public cu deficienţe vizuale, dar ele nu au o colecţie de acest tip”, a adăugat ea.

Loteria şi lozurile răzuibile vândute de ONCE aduc venituri de 2,5 miliarde de euro pe an, care finanţează salariile pentru circa 72.000 de angajaţi, dinte care 61% sunt persoane cu dizabilităţi.

Aceste venituri permit totodată realizarea altor investiţii, printre care şi acest muzeu din Madrid, vizitat de 16.000 de persoane în 2023 şi care expune şi opere de artă realizate de artişti cu handicap vizual. Muzeul are şi o zonă unde sunt expuse materiale utilizate de la începutul secolului al XIX-lea şi până în anii 1980 pentru a oferi persoanelor nevăzătoare acces la cultură, ca de exemplu cărţi în braille.

Este ”minunat”, a spus Marina Rojas: ”Oricât de mult am explica, nu poţi să-ţi faci cu adevărat o imagine globală, iar asta generează enorm de multă frustrare… ”, în timp ce aici ”poţi atinge o mică parte din monumentele lumii”, a spus ea.

”Oportunitate de a ne apropia de cultură”

Tânăra femeie de 32 de ani poate încă zări lumina, dar nu percepe nimic altceva.

”Atingerea îţi oferă multe informaţii, chiar dacă cele mai multe sunt obţinute cu ajutorul vederii. Este important să pipăi. Putem profita în acest fel de un monument, este o oportunitate de a ne apropia de cultură, de artă”, a declarat ea, înconjurată de reproduceri ale catedralei din Santiago de Compostela, catedralei din Burgos, Palatului Regal din Madrid, precum şi ale Palatului Alhambra din Granada.

Într-o altă sală, sunt expuse machete ale unor monumente din străinătate, de la Tower Bridge din Londra la statuia Libertăţii, Palatul Kremlin şi Partenonul din Atena.

Mâinile lui José Pedro Gonzalezv zăbovesc cel mai mult pe cupola Taj Mahal-ului, din marmură de Makrana, aceeaşi marmură de un alb strălucitor ca cea a edificiului indian din Agra.

”Ştiam că este o construcţie din marmură, dar nu mă aşteptam la asta, să pot să o ating, să-i simt răcoarea”, a spus el surâzând în timp ce parcurgea cu palma acoperişurile şi faţadele mausoleului.

”Ador cum a fost realizată în marmură, micile detalii, ar trebui să fie o clădire, nu o orfevrărie, dar cu toate acestea, aşa pare”, a descris clădirea acest sexagenar spaniol, nevăzător din naştere.

În schimb, nu este permisă atingerea lui Boston, câinele-ghid al Marinei Rojas: ”Nu mă mângâiaţi, sunt la muncă”, avertizează un mesaj prins de hamul animalului.