În mai multe localități din Buzău nu a fost oficiată nicio căsătorie în 2023 / ”Şcoală nu mai avem de 6-7 ani, copiii îi ducem în comuna Murgeşti. Suntem într-un declin total”

Cinci comune din judeţul Buzău nu au înregistrat în anul 2023 căsătorii, fenomen acutizat pe măsură ce tinerii s-au desprins de vatră şi s-au mutat în centrele urbane dar şi pentru faptul că se angajează în relaţii de lungă durată fără a avea nevoie un certificat legal, transmite Agerpres.

Potrivit datelor provizorii ale Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS), cele mai multe căsătorii au fost înregistrate anul precedent la nivelul municipiului Buzău, respectiv 1137 căsătorii. La polul opus, în cinci comune nu a fost oficiată nicio căsătorie.

„Număr căsătorii an 2023. Date provizorii. Localitate Balta Albă (0), Bozioru (0), Mărgăriteşti (0), Pardoşi (0), Ziduri (0), Buzău (1137), Valea Salciei (2)…Râmnicu Sărat (152), Vadu Paşii (55)”, a transmis, pentru AGERPRES, DJS.

În comuna Pardoşi, unde populaţia mai numără doar câteva sute de cetăţeni căsătorii nu s-au mai oficiat de mai bine de doi ani.

„Nu s-au mai făcut de mult căsătorii, acum doi ani am făcut vreo două căsătorii în rest nu s-au mai făcut de mult timp căsătorii. Populaţia este îmbătrânită, mai avem vreo 300 de cetăţeni în toată comuna. Încercăm să atragem tinerii aici, este o zonă frumoasă, executăm asfaltări, avem iluminat public modern, cărţi funciare punem la dispoziţie gratuit, sunt terenuri de vânzare. Pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem două microbuze electrice, cu staţii de încărcare în colaborare cu localitatea Buda. Şcoală nu mai avem de 6-7 ani, copiii îi ducem în comuna Murgeşti. Suntem într-un declin total, o comună care a avut peste 3000 de locuitori până în 1989. Suntem la 25 km de Râmnicu Sărat şi la 40 de km de municipiul Buzău”, a precizat primarul comunei Pardoşi, Iulian Preda.

Specialiştii în resurse umane vorbesc despre un declin al comunităţilor rurale, majoritatea tinerilor din zonele respective migrând către marile oraşe, centre economice, în căutarea unui loc de muncă şi stabilităţii financiare.

„Sunt localităţi în judeţul Buzău cu populaţie îmbătrânită, sunt localităţi unde căile de comunicaţii sau mijloacele de transport către centrele urbane sunt foarte puţine, în special cele din zonele de munte. Cu alte cuvinte în aceste localităţi au rămas vârstnicii care nu au dorit să se mute în altă parte iar tinerii şi-au căutat alt loc, având în vedere aceste restricţii faţă de o viaţă civilizată care înseamnă loc de muncă, şcoală, spital. Încet, încet acele localităţi vor dispărea, este clar acest lucru. Declinul comunităţilor rurale a început din anul 1990 din momentul în care locuitorii aşezărilor rurale au putut avea acces neîngrădit către zonele urbane cu prosperitate, cu locuri de muncă. Municipiul Buzău este principalul pol de dezvoltare economică al judeţului. Este clar că declinul rural cel mai accentuat îl regăsim pe Valea Slănicului şi pe Valea Buzăului pentru că avem zonele monoindustriale Siriu, Gura Teghii, Pătârlagele, Nehoiu care neavând acces către zonele de dezvoltare economică pier de la sine. De asemenea mai avem zona Valea Salciei-Buda-Pardoşi”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), Ionel Tociu.

Pe lângă aspectele financiare, numărul redus de căsătorii este explicat şi printr-o modernizare a relaţiilor care se pot dezvolta pe termen lung fără ca persoanele implicate să semneze un angajament oficial în faţa ofiţerului stării civile.

„Căsătoria este un contract legal. Când te căsătoreşti, nu doar accepţi drepturi şi beneficii, dar îţi asumi şi obligaţii legale şi financiare. Cu ani în urmă, să te căsătoreşti şi să ai copii era de aşteptat. În ultimele două decenii, aceste aşteptări s-au schimbat, din ce în ce mai puţini oameni mai consideră căsătoria o necesitate. Ca societate ne schimbăm într-un ritm cu care este foarte greu să ţii pasul. Ni se schimbă valorile, nu ştim ce vrem, alergăm să ne facem o carieră, ne deconectăm de originile noastre. Oamenii din trecut au considerat căsătoria ca pe o modalitate eficientă de a întemeia o familie, de a construi stabilitate financiară sau de a câştiga fericirea, dar mulţi adulţi din zilele noastre sunt capabili să îşi satisfacă aceste nevoi fără un certificat de căsătorie.

În primul rând, există mai puţine relaţii care devin suficient de serioase. Întâlnirile moderne sunt o activitate extrem de complexă, adesea turbulentă şi acum există mai puţine aşteptări sociale ca o relaţie să ‘ducă undeva’. Mulţi oameni pur şi simplu nu ajung la punctul în care se simt confortabil să se angajeze într-o uniune pe viaţă cu un partener. Ce ii face sa plece pe tineri? Lipsurile materiale. Căsătoriile au scăzut doar la sate? Eu cred ca au scăzut peste tot. La sate scăderea căsătoriilor poate fi pusă pe seama scăderii numărului de tineri rămaşi în acele locuri. Costurile de trai sunt din ce în ce mai mari, tinerii pleacă pentru a se ‘realiza în viaţă’, nu mai păstrează acea legătură cu pământul, cu vatra pentru că nevoile îi împing de la spate”, a declarat, pentru AGERPRES, psihoterapeut sistemic al familiei şi cuplului in formare, Simona Georgiana Neicu.

În anul precedent, la nivelul întregului judeţ au fost înregistrate aproximativ 2700 de căsătorii, cele mai multe înregistrate în municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat.