În majoritatea țărilor ajutate de FMI și Banca Mondială, inegalitatea veniturilor a crescut semnificativ (Oxfam)

Un raport publicat luni, 15 aprilie, de ONG-ul Oxfam subliniază că inegalitatea veniturilor a crescut în majoritatea țărilor care primesc în prezent ajutor din partea Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale (BM), atingând în unele cazuri pragurile de alertă ale Națiunilor Unite, scrie boursorama.com.

Potrivit raportului, 64 din cele 106 țări care primesc în prezent ajutor din partea instituțiilor financiare internaționale (IFI) au înregistrat o creștere semnificativă a inegalităților, acestea fiind deosebit de mari în aproximativ patruzeci dintre ele, printre care Ghana, Honduras și Mozambic.

„FMI și BM prezintă lupta împotriva inegalităților ca fiind o prioritate, dar, în același timp, sprijină politici care le sporesc. Oamenii obișnuiți suferă din ce în ce mai mult ca urmare a reducerilor bugetare în sănătate, educație și transporturi. Acest nivel ridicat de ipocrizie trebuie să înceteze”, a declarat Kate Donald, șefa Oxfam Washington, într-un comunicat de presă.

Mai mult, creșterea datoriei publice, în special ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor, reduce și mai mult capacitatea acestor țări de a finanța în mod corespunzător sănătatea, educația și protecția socială necesare pentru a reduce inegalitățile.

Criza datoriilor

Cu toate acestea, „acordul semnat de BM pentru reducerea inegalităților, primul din ultimii 80 de ani, este o decizie istorică. Dar dacă Banca vrea cu adevărat să facă ceva în această privință, primul test va fi să facă din acest aspect o prioritate pentru împrumuturile sale către țările cele mai sărace”, a adăugat Kate Donald.

Ajutorul pentru țările în curs de dezvoltare, în special pentru cele care se află în prezent într-o criză a datoriilor sau riscă să cadă într-una, va fi unul dintre principalele subiecte discutate la reuniunile anuale ale FMI și BM, care vor avea loc toată săptămâna la Washington.

Cheltuielile publice necesare pentru a susține economiile în fața pandemiei și apoi șocurile provocate de inflația mondială și de războiul din Ucraina au împins guvernele să se îndatoreze, într-un moment în care ratele dobânzilor au crescut, impulsionate de băncile centrale ale marilor economii, care se luptă cu inflația.

Un cocktail care a crescut semnificativ costurile serviciului datoriei în unele țări, lăsându-le în imposibilitatea de a face față rambursării datoriilor, care uneori ocupă mai mult de jumătate din bugetele lor.

În cadrul programelor sale, FMI subliniază în mod regulat necesitatea ca guvernele să protejeze grupurile cele mai vulnerabile din cadrul populațiilor lor, în timp ce misiunea principală a Băncii Mondiale rămâne aceea de a pune capăt sărăciei în întreaga lume.