În prag de alegeri prezidențiale, România își pierde busola. Reportaj Le Monde

Reportaj Le Monde, via Rador Radio România:

Pierdută în Delta Dunării, în estul României, localitatea Chilia Veche are probabil cea mai bună perspectivă asupra amenințării rusești din tot spațiul NATO. Acest mic sat românesc este situat la doar 300 de metri de portul fluvial Kilia, localitatea omofonă ucraineană, situată pe celălalt mal al brațului fluvial ce marchează granița dintre cele două țări., potrivit Rador Radio România.

Deși majoritatea celor 1.700 de locuitori nu a pus niciodată piciorul în Ucraina, din cauza lipsei unui punct de trecere oficial al frontierei în apropiere, aceștia aud în mod regulat sirene care avertizează asupra riscului de bombardament. Din micul port pescăresc, recent renovat cu fonduri europene, sunt încă vizibile carcasele depozitelor de petrol de pe malul celălalt, distruse în septembrie 2023 de Rusia.

La acea vreme, exploziile au traversat Dunărea și au spart mai multe geamuri pe partea românească. Completând acest peisaj de război, dronele rusești, dezorientate sau avariate de tirurile defensive ucrainene, se prăbușesc la intervale regulate în zonele rurale din jur. Din fericire, până acum au provocat doar pagube minore pe partea românească, suficiente însă pentru a-i îndepărta pe turiști și a-i speria pe localnici.

„Mi-e foarte frică, mai ales când soțul meu merge la pescuit câte o săptămână și rămân singură și aud bombardamentele noaptea”, își face griji Anișoara Maslincov, ieșind din mica bisericuță albastră cu galben a lipovenilor, o minoritate vorbitoare de limbă rusă din Delta Dunării care practică o credință ortodoxă tradițională.

„Dar unde să mergem? Aici ne-am născut, aici am crescut și aici vom muri”, explică, resemnată, această femeie a cărei sarcină este să întrețină frumoasa biserică, frecventată acum doar de câteva zeci de credincioși. La fel ca 26% dintre locuitorii din Chilia Veche, Anișoara Maslincov a votat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 pentru Călin Georgescu, candidatul care a ieșit în mod surprinzător învingător în primul tur, după ce și-a făcut campanie exclusiv pe TikTok și a pus la îndoială apartenența României la Uniunea Europeană și NATO. La Chilia Veche, pe locul al doilea s-a clasat un candidat naționalist mai moderat, dar la fel de ostil susținerii Ucrainei, George Simion.

„Deodată, TikTok s-a umplut de videoclipurile cu Georgescu, tot satul vorbea despre el și discursurile lui sunau foarte bine”, spune Anișoara Maslincov, dependentă de această rețea de socializare chinezească, foarte populară în România, fără a putea oferi multe alte motive pentru votul său.

În Chilia Veche, Marcel Ciolacu, prim-ministru și candidat al Partidului Social Democrat (PSD), un partid pro-european și pro-NATO care domină în mod tradițional votul în zonele rurale, a ocupat abia locul al treilea.

După ce au fost anulate pe 6 decembrie 2024 de Curtea Constituțională în urma suspiciunilor de manipulare în favoarea lui Călin Georgescu, alegerile prezidențiale urmează să fie reluate duminică, 4 și 18 mai.

La cinci luni după această turnură dramatică a evenimentelor, motivele votului pro-Georgescu rămân o problemă profund controversată în Chilia Veche, ca și în restul României. Unii denunță interferența Rusiei care vizează destabilizarea României, țară strategică în zonă, care se învecinează cu Ucraina și Marea Neagră. Alții susțin că românii au vrut să-și exprime furia la adresa clasei politice, acuzată de corupție și inacțiune.

„Nu are nicio legătură cu Rusia. A fost un vot emoțional din cauza șoselei”, spune primarul Timur Ciauș, în vârstă de 47 de ani, membru PSD, care consideră că alegătorii săi sunt frustrați de blocarea proiectului de asfaltare a singurului drum care leagă Chilia Veche de restul României. Acest drum plin de gropi de 70 de kilometri, două ore până în cel mai apropiat oraș, este simbolul perfect al lentorii legendare a administrației române, incapabilă să realizeze proiecte de infrastructură, chiar dacă acestea sunt finanțate în mare parte de UE. „Localnicii nu au perceput latura pro-rusă” a acestor candidați, adaugă Vasile Dincu, fondatorul unui mic ONG local și gardian la închisoarea construită sub Ceaușescu în acest colț izolat al țării, acum cel mai mare furnizor de locuri de muncă din zonă. Conform sondajelor, NATO și UE sunt încă considerate de marea majoritate a românilor drept piloni esențiali ai politicii lor externe și de securitate.

Această frustrare cât se poate de reală a încurajat pătrunderea pe scară tot mai mare a ideilor pro-ruse, care, în România, se bazează mai puțin pe admirația pentru Vladimir Putin, care este încă extrem de nepopular, cât pe o respingere tot mai mare a ucrainenilor, alimentată de vechi dispute istorice. Deși Anișoara Maslincov spune că nu știe cu cine va vota pe 4 mai, ea ar dori ca România „să înceteze să trimită arme” și să numai ajute refugiații ucraineni, „care vorbesc urât despre români”, și pe președintele lor, Volodimir Zelenski, „care are și el partea de responsabilitate” în război.

În această regiune periferică, beneficiile UE nu sunt întotdeauna evidente, deoarece peisajul este împânzit de ruinele ruginite ale infrastructurii majore construite în timpul erei comuniste, iar micul punct de trecere a frontierei cu Ucraina a trebuit să fie închis după aderarea României la UE în 2007.

„Am trăit foarte bine cu rușii în timpul erei comuniste, iar acum toți copiii noștri au plecat de aici”, se plânge Achim Ditcov, un pescar în vârstă de 70 de ani, care nu își ascunde amărăciunea de a trebui să îmbătrânească singur într-o țară în care două-trei milioane de oameni au plecat începând din 2007 pentru a munci în Europa de Vest.

Deși autoritățile încearcă să explice motivele care au dus la anularea scrutinului /turul al doilea, n. red./, este dificil de prezis rezultatul următoarelor alegeri, având în vedere peisajul politic în schimbare.

Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea, „capitala” Deltei Dunării, cu 65.000 de locuitori, este deosebit de îngrijorat. „Alături de Constanța și Suceava, alte două județe de la granița cu Ucraina, suntem județul în care au obținut cel mai bun scor partidele suveraniste, pro-ruse și extremiste, care cred că trebuie să încetăm să mai ajutăm Ucraina”, notează acest fost profesor de istorie, în vârstă de 47 de ani, implicat în politică de peste douăzeci de ani în cadrul Partidului Național Liberal, marele partid conservator pro-european. 

Membru al coaliției de guvernare din 2021 alături de social-democrații din PSD, PNL este și el afectat de acest val de dezangajare. Însă, potrivit primarului orașului Tulcea, aceste teritorii defavorizate au devenit locul unui război hibrid nenumit. „Pe rețelele de socializare, fiecare mic incident care implică un ucrainean este exagerat. Sunt criticați pentru mașinile lor luxoase sau pentru că provoacă ambuteiaje cu tirurile de cereale. Și când vin soldați NATO să protejeze Delta, unii spun că sunt acolo ca să meargă să lupte în Ucraina”, se arată el disperat, vorbind despre un „val de ură” împotriva Ucrainei care face parte din „substratul” mișcărilor anti-vaccin care au proliferat în România în timpul epidemiei de Covid-19.

La aceasta se adaugă influența unei Biserici Ortodoxe locale foarte conservatoare, apropiată ideologic de Moscova. La alegerile legislative din 1 decembrie 2024, la o săptămână după primul tur al alegerilor prezidențiale, diferitele partide de extremă dreapta și-au confirmat succesul, obținând cinci din cele șase locuri parlamentare în circumscripția Tulcea. Toți au fost aleși repetând că doresc „pace” și punând sub semnul întrebării politica de sprijin pentru Ucraina dusă de București din 2022. Prin deschiderea porturilor către exporturile de grâu ucrainean și facilitarea transferurilor de arme, România a devenit, în ochii Kievului, un vecin aproape la fel de strategic ca Polonia. Sosirea unui președinte pro-rus la București ar fi catastrofală pentru efortul de război ucrainean.

Deja destabilizate pe plan intern de avansul acestor forțe naționaliste, partidele pro-europene din România au fost nevoite să se confrunte și cu schimbarea de direcție de la Washington. După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, apropiații acestuia și-au sporit sprijinul pentru extrema dreaptă românească, care, la rândul ei, a dat dovadă de un trumpism neobișnuit. Pe rețeaua sa de socializare X, miliardarul Elon Musk îl susține pe Călin Georgescu din decembrie 2024, atacându-i pe judecătorii Curții Constituționale pentru anularea alegerilor.

Pe 15 februarie, în discursul său de la Conferința de Securitate de la München, care a devenit un simbol al schimbării de direcție geopolitică din Statele Unite, vicepreședintele J.D. Vance a subliniat acest aspect, denunțând o decizie luată „pe baza suspiciunilor firave ale unei agenții de informații [serviciile românești] și sub o presiune enormă din partea vecinilor continentali”.

De atunci, autoritățile române monitorizează cu neliniște fiecare nou tweet din anturajul lui Donald Trump, temându-se că președintele american ar putea decide brusc să retragă forțele americane de la Deveselu, în sudul României, unde gestionează un scut antirachetă menit să apere întreaga Europă, sau de la Mihail Kogălniceanu, în apropiere de Marea Neagră, unde se construiește o gigantică bază aeriană NATO. Un total de 1.700 de soldați americani sunt în acest moment staționați în România.

„Toate aceste aspecte sunt foarte neplăcute”, a declarat Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România și pe lângă UE, care a recunoscut că „nu înțelege” de ce administrația Trump atacă atât de agresiv „acest aliat esențial al NATO din Europa de Sud-Est”.

„Cum pot susține SUA un candidat care pune la îndoială rachete atât de importante pentru protejarea Europei în fața unor atacuri, în special din partea Iranului?”, întreabă acest diplomat acum pensionar, fără a putea găsi o explicație convingătoare.

Totuși, departe de imaginea de respingere crescândă pe care președintele american o stârnește în Europa Occidentală, în România, trumpismul pare încă un bun combustibil electoral. Campania pentru noile alegeri prezidențiale a devenit astfel o vastă cursă între candidați care se laudă aproape toți cu apropierea lor reală sau presupusă de administrația americană. În acest meci, George Simion, în vârstă de 38 de ani, are avantajul vechimii în echipă. Favorit în sondajele pentru primul tur, acest fost suporter ultra-fotbalist este un admirator necondiționat al lui Donald Trump. Invitat la ceremonia de inaugurare a celui de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, pe 20 ianuarie, la Washington, George Simion a fost încântat, judecând după fotografiile de la eveniment publicate pe conturile sale de socializare.

Chiar și după anunțul tarifelor vamale record de la începutul lunii aprilie, el a continuat să-l susțină pe Donald Trump împotriva „escaladărilor Ursulei von der Leyen”, președinta Comisiei Europene. „Am fost numit spion, trădător, pro-rus, la fel ca președintele american Trump”, le-a spus el susținătorilor din orașul Târgoviște pe 19 noiembrie 2024, în cadrul campaniei sale pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, în care a obținut 13,9% din voturi, comparativ cu 22,9% pentru Călin Georgescu. După ce și-a construit cu succes popularitatea pe Facebook, răspândind mesaje anti-vaccinare în timpul epidemiei de Covid-19, acest naționalist a fost depășit în ultima parte a campaniei prezidențiale de Călin Georgescu, care a fost susținut de TikTok.

Pentru această nouă campanie, George Simion speră să recâștige sprijinul fostului său rival, căruia i s-a interzis să mai candideze, străduindu-se în același timp să se diferențieze de mesajele mai deschis pro-ruse ale acestuia din urmă.

„Părăsirea NATO ar fi o nebunie, ar reprezenta o amenințare uriașă pentru noi. Același lucru este valabil pentru întreaga Europă Centrală și de Est, precum și pentru țările baltice. Din partea mea, sunt un susținător fervent al Alianței Atlantice, care trebuie să rămână defensivă”, a explicat el într-un interviu acordat publicației Le Monde, pe care l-a postat apoi pe canalul său de TikTok, urmărit de 1,3 milioane de persoane.

În caz de victorie, George Simion nu mai amenință, ca în trecut, că va anexa Moldova și regiunile din Ucraina unde trăiește o importantă minoritate vorbitoare de limbă română, obiective iredentiste care încă îi interzic intrarea în aceste două țări. „Ar trebui să păstrăm pentru apărarea noastră armele strategice care ne protejează împotriva amenințării rusești”, subliniază el, referindu-se la sistemul american de apărare antiaeriană Patriot, pe care Bucureștiul l-a furnizat Kievului în primăvara anului 2024. „Faptul că nu ajutăm Ucraina militar nu ne face pro-ruși”, insistă el adesea.

George Simion nu este singurul care se aventurează în nișa trumpistă. Fostul premier social-democrat Victor Ponta, forțat să demisioneze în 2015 în urma protestelor masive anticorupție, a intrat și el în campanie ca independent, purtând celebra șapcă roșie a lui Donald Trump.

El mizează pe o poziție mai „business”, dând asigurări că va juca golf cu președintele american pentru a-l convinge să desfășoare și mai multe trupe în România și lăudându-se că va avea o întrevedere cu fiul cel mare al liderului de la Casa Albă. Sondajele prevăd că are șanse să se califice în turul doi, alături de George Simion.

Panicate de acest reviriment populist, partidele pro-europene sunt tentate să joace aceeași carte. „Sunt un fan Trump”, a declarat premierul social-democrat Marcel Ciolacu încă din ianuarie, spunând că „nu are de ales” pentru că „întreaga coloană vertebrală a sistemului de securitate al României depinde de Statele Unite”.

Pe 6 aprilie, el a numit „emisar personal” la Washington un obscur om de afaceri româno-american apropiat republicanilor. Afacerea s-a transformat într-un dezastru după ce acesta a declarat la o televiziune din România că este un fan al lui Călin Georgescu și i-a criticat pe „Emmanuel Macron și Uniunea Europeană, care vor ca războiul din Ucraina să continue”.

Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, ocolit de premier în numirea dubiosului emisar, apără, jenat, nevoia de „idei noi” în fața „unei diplomații tradiționale aflate oarecum în dificultate”. „Considerăm că ajutorul american este fundamental pentru securitatea noastră și nu ne putem lipsi de el”, ne spune diplomatul în vârstă de 69 de ani, care a fugit de regimul lui Nicolae Ceaușescu în anii 1980 înainte de a deveni o voce de renume la Radio Europa Liberă. „Șocul este destul de puternic”, recunoaște el, referitor la schimbarea de direcție americană, combinată cu ascensiunea meteorică a admiratorilor lui Donald Trump pe scena politică românească.

„Suntem surprinși, destabilizați. Nu, nu destabilizați, ci amețiți”, afirmă Hurezeanu, căutând cel mai bun termen pentru a descrie această mișcare care pune sub semnul întrebării tot ceea ce elita românească postcomunistă, adesea urbană, intelectuală și francofonă, asemenea lui, credea că a realizat prin aducerea României în spațiul „euroatlantic”. Din ianuarie, aceste elite, atât atlantiste, cât și pro-europene, au preferat să practice compromisul decât să admită dorința de divorț de UE, exprimată din ce în ce mai clar la Washington.

În marja Conferinței de Securitate de la München de la mijlocul lunii februarie, Emil Hurezeanu a fost surprins când Richard Grenell, fost ambasador al SUA în Germania, numit de Donald Trump „trimis pentru misiuni speciale”, a menționat spontan, în timpul unei întâlniri întâmplătoare pe un coridor, soarta fraților Andrew și Tristan Tate, doi influenceri americano-britanici acuzați în România de viol și trafic de persoane, altfel foarte populari în cercurile trumpiste.

Deși ministrul a negat orice legătură cu întâlnirea de la München, cei doi frați au fost brusc autorizați de instanțele române să părăsească țara câteva săptămâni mai târziu. De atunci, atacurile împotriva României din cercurile trumpiste par să se fi calmat oarecum, chiar dacă Washingtonul a decis, fără explicații, să amâne data ridicării obligativității vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în Statele Unite, care trebuia să intre în vigoare la 1 aprilie.

România menține, de asemenea, o anumită ambiguitate în ceea ce privește eforturile europene de apărare. Pe de o parte, prin intermediul președintelui interimar, Ilie Bolojan, a acționat pentru a fi implicată în discuțiile „coaliției voluntarilor”, condusă de Franța și Regatul Unit, pentru a consolida apărarea Europei în fața amenințărilor de retragere americană. Pe de altă parte, Bucureștiul a respins imediat ideea participării la o posibilă prezență militară pe teritoriul ucrainean.

„Suntem pregătiți să creăm un centru economic și umanitar”, spune Emil Hurezeanu, care, „ca și polonezii”, se ascunde în spatele „amintirilor istorice moștenite din cel de-al Doilea Război Mondial” și refuză să meargă mai departe.

Ideea era de fapt mult prea explozivă, având în vedere că singurul candidat dintre cele trei partide din coaliția guvernamentală pro-europeană, Crin Antonescu, nu stă grozav în sondaje. Pe de altă parte, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, un candidat independent care se descrie drept „antisistem”, pare destul de bine plasat pentru a-l înfrunta pe candidatul de extremă dreapta George Simion în turul al doilea, pe 18 mai.

Pe parcursul acestei campanii extrem de bizare, Franța a devenit o țintă, cercurile de extremă dreapta acuzându-l pe Emmanuel Macron, care a susținut teoria manipulării rusești în timpul ultimelor alegeri, că vrea să atragă România în război. Pe rețelele de socializare, teoriile conspirației atacă din ce în ce mai direct cei 1.500 de soldați francezi desfășurați în România din 2022, comparându-i cu forțele coloniale.

Situația este de așa natură încât unii diplomați francezi nu ezită să facă o paralelă între România și Sahel, de unde trupele franceze au fost expulzate treptat sub presiunea narațiunilor pro-ruse alimentate de postările conspiraționiste de pe rețelele de socializare.

Parisul a preferat, de asemenea, în mod prudent, să amâne până în toamnă vastul exercițiu de desfășurare militară în România, planificat pentru luna mai. „Le-am fi dat muniție extremiștilor în plină campanie electorală ca să spună: „Iată, România merge la război”, răsuflă ușurat un consilier al președintelui interimar Ilie Bolojan.

După ce a rămas aproape complet tăcut de la inculparea sa de către instanțele române pentru că a pregătit acțiuni violente cu mercenari franco-români echipați cu un arsenal de război și munți de bani, Călin Georgescu a vorbit din nou joi, 10 aprilie, pentru a-l ataca pe „Macron, care este astăzi președintele României” și care vrea să „tragă țara în război”. „Întregul sistem românesc este controlat 100% prin interferențe străine. Înainte de alegerile din SUA, era controlat de Antony Blinken, secretarul de stat [al lui Joe Biden], iar de când administrația Trump a ajuns la putere, este acum controlat în întregime de Franța”, a teoretizat el într-una dintre tiradele sale conspiraționiste caracteristice.

Toate acestea, potrivit lui, se explică prin faptul că „România este cea mai importantă țară din lume, Alfa și Omega unei noi ere de pace”. Chiar dacă riscă câțiva ani de închisoare pentru „subminarea ordinii constituționale”, Călin Georgescu insistă că este victima unei „lovituri de stat” orchestrate de Europa, folosind o retorică care amintește de cea adoptată de Marine Le Pen după condamnarea sa la cinci ani de ineligibilitate pentru delapidare de fonduri publice. Este o coincidență? Acest interviu cu Călin Georgescu a fost realizat de Tucker Carlson, fost prezentator Fox News și sufletul trumpiștilor, care și-a făcut un nume intervievându-l pe Vladimir Putin la Kremlin în februarie 2024.

Sursa: LE MONDE / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru / Autori: Jean-Baptiste Chastand, Marie Jégo