În premieră, pacienții români infectați cu tuberculoză ar putea fi tratați și în sistem ambulatoriu, așa cum recomandă OMS / România este pe primul loc în UE la numărul de îmbolnăviri, cu circa 12.000 de cazuri diagnosticate într-un an

Pacienții români infectați cu tuberculoză ar putea fi tratați în premieră și în sistem ambulatoriu, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Tuberculoza este o problemă de sănătate publică în România, care se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de îmbolnăviri, cu circa 12.000 de cazuri diagnosticate într-un an, potrivit datelor Ministerului Sănătății.

Ordinul de ministru pentru acest proiect pilot a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății.

Proiectul va fi derulat în București, pe parcursul acestui an, cu un număr de cel puțin 200 de pacienți, în dispensarele aparținând Institutului de pneumoftiziologie „Marus Nasta” (din sectoarele 4,5 şi 6), cu obiectivul de a evita spitalizările în situaţia în care acestea nu sunt absolut necesare. Proiectul este finanţat de către Fondul Global de Luptă împotriva Tuberculozei şi Malariei pe care Ministerul Sănătății îl derulează timp de 3 ani, în perioada 2018 – 2021.

Potrivit proiectului, tuberculoza continuă sa rămână o problemă de sănătate publică în România. Deși incidența
tuberculozei a scăzut în ultimii 10 ani (2008 – 2018) cu o medie anuală de 6,0%, rata de detectare a cazurilor rămâne la 87% (75 – 100).

În 2018, România a diagnosticat și notificat 12.205 cazuri de de tuberculoză, din care 11.586 cazuri noi și recidive, ceea ce corespunde unei rate de notificare de 62,7 la 100.000 de persoane (59,5 la 100.000 persoane rata incidenței).

Astfel, țara noastră se situează pe locul 5 pe lista celor 18 țări cu prioritate înaltă pentru eradicarea tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS, unde media notificării a fost de 26,4 la 100.000 de persoane și pe locul 1 în rândul țărilor UE/SEE, unde media notificării TB a fost de 10,2 la 100 000 de persoane, precizează sursa citată.

În perioada următoare, pentru a mări mai mult impactul asupra curbei de descendență a prevalenței tuberculozei, sunt necesare o serie de intervenții în întreg sistemul de sănătate, prin consolidarea legăturilor dintre entitățile componente ale sistemului, inclusiv prin proiectarea unui nou model de îngrijire TB, centrat pe pacient, cu servicii ambulatorii accesibile rapid pentru diagnosticul si terapia adecvată, se arată în proiect.

În prezent, modelul de îngrijire al pacientului cu tuberculoză în România este bazat pe spitalizare, iar proiectul pilot pune accent pe modelul îngrijirii centrate pe pacient, care să primească serviciile medicale necesare cât mai aproape de domiciliul său.

Potrivit sursei citate, proiectul pilot este un prim pas și o parte integrantă a unei reforme mai largi a serviciilor de îngrijire a tuberculozei la care s-a angajat guvernul României în cererea de finanțare către Fondul Global. Reforma are drept scop reducerea impactului tuberculozei prin adoptarea la nivel național a unui model de îngrijire centrat pe ambulatoriu, pe nevoile pacienților, cu un rol crescut acordat asistenței medicale primare și în comunitate și implică intervenții substanțiale într-o gamă largă de funcții ale sistemului de sănătate – de la furnizarea serviciilor, până la finanțare integrată, la guvernanță. Aceste intervenții vor fi elaborate ulterior pe baza lecțiilor desprinse din proiectul pilot, se arată în ordinul pus în dezbatere.

Încă din 2009, OMS promovează noul model de îngrijire a pacientului cu tuberculoză, respectiv pacientul tratat exclusiv în ambulatoriu, plecând de la anumite considerente: îngrijirea în ambulatoriu sau în comunitate este asociată cu rezultate non-inferioare celor din spital, drepturile pacientului sunt mai bine urmărite, evitarea spitalizării scade riscul de transmitere a tuberculozei, a altor infecții între pacienți sau de la pacienți la personalul medical, în timp ce
costurile îngrijirii intraspitalicești sunt mai mari decât cele ale îngrijirii în ambulatoriu, iar economiile realizate pot finanța alte servicii sociale de sprijin pentru pacientul cu tuberculoză.

În România, primele măsuri luate până în prezent pentru adoptarea noului model se referă la reducerea numărului de paturi din spitale dedicate tuberculozei. Din 2015 însă, a început pregătirea primului pilot care să testeze fezabilitatea inițierii tratamentului în ambulatoriu pentru pacienții cu tuberculoză care sunt notificați în dispensarele arondate
Institutului Național de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, mai precizează sursa citată.

Criterii de inițiere a tratamentului TB în ambulatoriu:

• Pacienți cu tuberculoză pulmonară și extrapulmonară cu examen microscopic negativ (fără risc de contagiozitate)
• Pacienți cu microscopie negativă confirmați genetic (GeneXpert), fără rezistență la Rifampicină
• Pacienți cu tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară confirmați histopatologic
• Pacienți cu microscopie negativă confirmați prin culturi pozitive fără rezistență la Rifampicină
• Pacienți cu microscopie pozitivă, fără rezistență genetică la rifampicină, care refuză internarea, cu condiția posibilității de izolare la domiciliu.

Criterii de spitalizare a pacientului TB:

• Tuberculoză cu criterii de contagiozitate (examen microscopie directă din spută cu rezultat pozitiv mai mult de 1+)
• identificarea la diagnostic de M Tb rezistentă prin metode genetice (rezistența la Rifampicină – Genexpert cu identificare de mutații rpoB)
• forme severe de tuberculoză (insuficiență respiratorie, hemoptizii importante, cașexie)
• forme complicate de tuberculoză (empiem pleural, pneumotorax)
• comorbidități asociate, atunci când nu pot fi manageriate în ambulatoriu ( HIV, afecțiuni hepatice, boli renale, etc)
• reacții adverse la medicația antituberculoasă care nu pot fi controlate în ambulatoriu (afectare hepatică, psihopatii, reacții alergice…)
• condiții sociale sau alte situații identificate ce ar putea duce la abandon

Foto: Pexels.com