În spatele negocierilor Schengen: SUA au avut un rol decisiv / România și Bulgaria ar urma să primească solicitanții de azil sirieni și afgani, care se află în Austria

Viena face primul pas pentru a pune capăt veto-ului Schengen, iar Bulgaria și România urmează să primească solicitanții de azil și să consolideze protecția frontierelor. Miniștrii de interne din UE se vor reuni luni și marți la Brdo pentru continuarea discuțiilor pe marginea intrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen, notează Der Standard.

Ca o condiție pentru relaxarea dreptului de veto al Austriei asupra spațiului Schengen, ministrul de interne Gerhard Karner va propune o triplare a misiunii Frontex în Bulgaria și chiar mai mulți bani europeni pentru infrastructura de protecție a frontierelor.

De când Austria a opus un veto neașteptat la aderarea României la Schengen, în urmă cu un an, diplomații români au lucrat neobosit pentru a găsi o soluție. Primele semne de succes apar acum. DER STANDARD a relatat luni că Austria ar putea fi de acord ca România și Bulgaria să adere în etape la spațiul Schengen. Inițial, ar urma să se renunțe la controalele pe aeroporturi.

Ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) a confirmat acum acest scenariu pentru Kurier, notează jurnaliștii austrieci.

Guvernul de la Viena a blocat procesul timp de luni de zile, dar acum Olanda, care s-a opus doar aderării Bulgariei la Schengen, dar nu și României, ar putea ridica veto-ul. Austria ar fi atunci pe cont propriu. Discuțiile dintre fostul ambasador al SUA în Austria, Ronald Lauder, și diplomatul american responsabil pentru Europa, James O’Brien, cu politicienii de la Viena au fost, probabil, de asemenea, decisive în decizia de a ceda. România este un aliat important al SUA în Europa de Est.

De menționat este și faptul că în cadrul vizitei de lucru efectuată de prim-ministrul Marcel Ciolacu în Statele Unite ale Americii, a inclus întrevederi cu actualul președinte al Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder.
”Discuțiile s-au concentrat asupra consecințelor grave în plan umanitar și de securitate ale atacurilor comise de Hamas în Fâșia Gaza, dar și asupra unor subiecte de interes pentru comunitatea de români din Israel și pentru comunitatea evreiască din România”, se preciza într-un comunicat de presă transmis de Guvern în 6 decembrie.

Următorii pași urmează să fie stabiliți luni și marți, în cadrul Forumului Salzburg, o reuniune a miniștrilor de interne din UE care se desfășoară la Brdo, în Slovenia. La Brdo, se așteaptă ca Karner să înainteze condiția ca misiunea Frontex în Bulgaria să fie triplată și să se cheltuiască și mai mulți bani UE pentru infrastructura de protecție a frontierelor. Frontiera dintre Bulgaria și România, pe Dunăre, urmează să fie monitorizată în continuare.

În plus, România și Bulgaria urmează să accepte să primească solicitanții de azil sirieni și afgani care se află în Austria. Totuși, acest punct trebuie încă negociat. Bucureștiul este deja pregătit să primească înapoi solicitanții de azil care au călătorit prin România, în conformitate cu Regulamentul Dublin.

Austria și-a argumentat dreptul de veto Schengen prin faptul că prea mulți migranți călătoreau spre Austria. La București, însă, s-a subliniat că maximum 2% dintre migranți au trecut prin România, restul venind prin Serbia și Ungaria.

Bucureștiul speră acum că în martie se va renunța la controalele de pe aeroporturi, iar în toamnă – după alegerile din Austria – și la controalele de la frontierele naționale. Acest lucru este și în interesul companiilor austriece, deoarece acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la frontiere.