În toată ţara sunt 1.884 de medici de anestezie și terapie intensivă, cei mai mulţi în Capitală – 523, cei mai puţini în Călăraşi – 3 / Medicul Dorel Săndesc: Deficitul de personal, provocare mai mare decât dotarea secţiilor ATI

Colegiul Medicilor din România avea înregistraţi în baza de date, la jumătatea lunii septembrie, 1.884 de medici cu liberă practică în specialitatea anestezie şi terapie intensivă. Cei mai mulţi dintre ei activează în Capitală, 523, urmată de Cluj cu 165 şi de Timiş, cu 147. Cei mai puţini medici de ATI sunt în Călăraşi, 3 la număr. De asemenea, în Tulcea, Giurgiu şi Ilfov lucrează doar câte 6 medici de ATI. Peste 6.000 de medici de toate specialităţile au solicitat în ultimii cinci ani documentaţia necesară pentru a profesa în afara ţării.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor România (CMR) au furnizat la cererea News.ro date privind distribuţia medicilor de ATI în fiecare judeţ al ţării şi date legate de numărul medicilor care au plecat să lucreze în străinătate în ultimii 5 ani. Reprezentanţii Colegiului au explicat că nu deţin defalcat numărul celor care au plecat în alte ţări să lucreze, adică pe fiecare specialitate în parte. Din datele furnizate de CMR reiese că, în ultimii 5 ani, 6.014 medici au plecat din România sau au solicitat documentele necesare pentru a lucra în afara ţării.

Distribuţia medicilor de ATI pe judeţe:

„Certificatul profesional curent este documentul eliberat la cererea medicului (ori la cererea autorităţii competente omoloage dintr-un alt stat) şi cuprinde datele personale relevante cu privire la onorabilitatea, moralitate şi competenţa cu care îşi poate exercita profesia medicul care deţine sau a deţinut în trecut calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România.

Precizăm faptul că în prezent Colegiul Medicilor din România nu deţine o evidenţă a certificatelor pofesionale curente emise pentru fiecare specialitate.

Vă transmitem numărul documentelor emise cu scopul de a exercita profesia în afara României la nivel naţional, alcătuit pe baza înregistrărilor colegiilor teritoriale:

Numărul total al CPC ( certificate profesionale curente)  emise cu scopul de a exercita profesia în afara României la nivel naţional, în anul 2016 – 1462, numărul total al CPC emise cu scopul de a exercita profesia in afara României la nivel naţional, în anul 2017 – 1374, numărul total al CPC emise cu scopul de a exercita profesia in afara României la nivel naţional, în anul 2018 – 1221, numărul total al CPC emise cu scopul de a exercita profesia în afara României la nivel naţional, în anul 2019 – 1099,  numărul total al CPC emise cu scopul de a exercita profesia în afara României la nivel naţional, în anul 2020 – 858. Insă este de reţinut faptul că, acest număr nu poate fi compilat cu o evidenţă a celor care practică efectiv medicina în alte state”, au transmis pentru News.ro reprezentanţii Colegiului Medicilor din România.

Prof.Dr. Dorel Săndesc, preşedintele Societăţii Române de ATI a explicat cifrele furnizate de Colegiul Medicilor din România. Expertul spune că deficitul major de medici de ATI este un fenomen global, dar că la noi dimensiunea acestui fenomen este îngrijorătoare, existând la acest capitol un deficit de 30%. Prof. Dr. Săndesc a atras atenţia că numărul de personal medical din secţiile de ATI este cel mai mare din toate secţiile existente într-un spital, fiind necesar un medic de ATI la 2, 3, maximum 4 paturi de ATI. Preşedintele SRATI a explicat şi că detaşarea medicilor şi a personalului medical este o soluţie esenţială în această perioadă, dar că aceste mutări au o limită, pentru că este nevoie de specialişti peste tot. Nici extinderea dusă la limită a secţiilor de ATI existente nu este o soluţie, spune Prof. Dr. Săndesc, mai ales în contextul incediilor devastatoare de la Spitalul din Piatra Neamţ şi de la Institutul Matei Balş.

Un fenomen de deşertificare din punctul de vedere al numărului de medici de ATI, mai ales în sudul ţării

„Cunoaştem situaţia, global este vorba despre un deficit major de medici, dar şi de alte categorii profesionale în specialitatea ATI, şi desigur în acest context iată, vedem situaţii de deficit foarte mare în unele zone. Avem fenomenul de deşertificare pur şi simplu în unele zone care iată sunt suprapuse cu deşertificarea geografică, mai ales în zone din sudul ţării, cum sunt Călăraşiul, Dâmboviţa, Ilfov, Giurgiu, numărul de specialişti este foarte foarte mic.

Prof.Dr. Dorel Săndesc: Avem un deficit de 30% vis a vis de normele româneşti

Aceste discrepanţe pe zone geografice există peste tot în lume şi în ţările foarte dezvoltate. În funcţie de nivelul de dezvoltare economică, socială, există zone în care se întâlneşte un număr foarte mic de medici comparativ cu altele, unde numărul este mare, dar la noi dimensiunea fenomenului este mult mai îngrijorătoare, pentru că este rezultatul unui deficit global. Noi, în general, raportat la standardele, reglementările naţionale cu privire la normarea muncii în ATI, avem un deficit de peste 30% vis a vis de normele româneşti, dar care sunt nişte norme corecte.

Noi, Societatea Română de ATI am promovat şi am implementat un Ordin care reglementează funcţionarea ATI-ului după standarde moderne, occidentale, atât în ceea ce priveşte cerinţele de infrastructură, de dotare, dar şi în ceea ce priveşte necesarul de personal. Acest Ordin 1500 a reprezentat reperul prin care noi am făcut toate demersurile pentru a se respecta criteriile dintr-o reglementare legală.

Deficitul de personal medical, o provocare mai mare chiar decât dotarea secţiilor de ATI

”Avem acest deficit şi de fapt, în acest moment, deficitul de personal reprezintă cea mai mare provocare, mai mare decât chiar dotarea secţiilor de ATI.

Este un subiect într-adevăr complex şi care este simplificat de către foarte mulţi dintre cei care vorbesc despre el,  unii chiar au responsabilităţi cu privire la acest subiect, repectiv autorităţile. Se spune acum foarte mult ”Haideţi la luptă, tovarăşi, să creştem numărul de paturi!”, este nevoie de paturi ATI, tot timpul s-a spus că este nevoie de paturi ATI şi de ce nu sunt destule paturi ATI pentru pacienţii covid “, a explicat pentru News.ro Prof. Dr. Dorel Săndesc.

Extinderea unui pat de ATI, un proces foarte dificil. Patul de ATI este înconjurat de echipamente complexe şi necesită o echipă întreagă de oameni pentru a putea fi manevrat, 24 din 24. Într-o secţie de ATI este nevoie de personal medical mai mult decât în orice secţie de spital.

“Aşa cum am arătat şi în întâlnirile pe care le avem cu autorităţile, un pat ATI este odată, din punct de vedere tehnologic, un complex deosebit. Un pat ATI este total diferit faţă de un pat obişnuit de spital, pentru că patul în sine este diferit, el însuşi este o instalaţie, un echipament complex, cu mecanisme electrice care permit mobilizarea unui pacient care nu poate să se mobilizeze, masaj al cutiei toracice, saltele cu programe speciale ca să prevină formarea de trombi şi aşa mai departe. Apoi, în jurul unui pat ATI există o multitudine de echipamente specifice care sunt destinate să menţină în viaţă un pacient cu viaţa în pericol.

Avem aparate care asigură ventilaţie, atunci când el nu mai reuşeşte să respire eficient, aparate de ventilaţie mecanică, aparate care înlocuiesc cumva rinichii, aparate de hemodializă continuă, sau de hemofiltrare a sângelui care este bogat în endotoxine bacteriene sau alt gen de toxine, avem tot felul de monitoare care supraveghează starea pacientului, monitoare ale funcţiei cardiace, ale respiraţiei, ale temperaturii, avem ecografe, aparate de radiologie mobilă, prin care să facem explorări la patul bolnavului, să nu fim nevoiţi să-i deplasăm cu acest pat înconjurat de atâtea echipamente, avem dispozitive care administrează medicamente automat, injectomate se numesc, avem perfuzomate care administrează perfuziile automat, deci, iată, este un complex tehnologic, de aceea nu putem să extindem aşa uşor numărul de paturi ATI, nu poţi ca în alte specialităţi, de exemplu, să extinzi secţia de chirurgie spre secţia de interne, pentru că acolo este vorba despre un pat într-un salon mult, mult mai simplu.

O echipă ca la Formula 1 în jurul unui pat de ATI. Aparţinător: “Extraordinar! Am imaginea curselor de formula 1 în care sar în jurul unei maşini atâţia oameni ca să rezolve problema cât mai rapid”

”Tehnic, extinderea patului ATI este complicată, şi implică lucrări serioase de infrastructură. În jurul unui pat ATI, ţin minte că discutam cu un domn care a venit să vadă pe cel drag care era internat la ATI şi tocmai venise o urgenţă, un caz, se interna atunci în ATI, şi s-au adunat dintr-o dată vreo 8 persoane, medici, asistente, infirmiere, brancardieri, şi a spus ”Extraordinar, am imaginea curselor de Formula 1 în care sar în jurul unei maşini atâţia oameni ca să rezolve problema cât mai rapid”, relatează medicul.

Personalul medical din secţiile de ATI, mai mare decât în orice altă secţie

Deci numărul de personal este mare, este cel mai mare din toate secţiile, practic după standardele noastre ar fi necesar câte un medic pentru fiecare sală de operaţie şi un medic la 2,3, maximum 4 paturi de terapie intensivă, la care se adaugă, desigur, necesitatea ca să se acopere gărzile pentru că această activitate este una în regim de continuitate, 24 din 24, şi asta creează necesarul de personal care este foarte mare, la fel şi asistente medicale, este nevoie de o asistentă pe pat, pe tură, continuu, pentru a îngriji pacienţii critici complecşi. O asistentă la două paturi atunci când ei sunt de o severitate mai mică, să spunem, deci iată, doar simpla precizare a acestor criterii arată cât de mare este necesarul. Noi avem un număr de 4.175 de paturi ATI în structura spitalelor, un număr important de săli de operaţie, şi de aici rezultă diferenţa semnificativă între numărul de angajaţi existent şi necesarul real.

“Detaşările sunt esenţiale acum, dar sunt şi ele limitate, peste tot este plin de bolnavi”

”În această perioadă, acest mecanism de detaşare a contribuit esenţial la creşterea capacităţii de răspuns. Cu un personal atât de puţin , la unul din nivelele cele mai scăzute din Europa, cu o finanţare atât de proastă, suntem ţara cu cea mai mică finanţare asigurată sănătăţii din Europa, totuşi în România nu am văzut acele scene dramatice pe care le-am văzut în alte ţări vest-europene la începutul crizei, în care pacienţii nu au mai putut fi primiţi în secţiile ATI, au fost pur şi simplu abandonaţi pe coridoare sau chiar în propriile maşini, în parcările spitalelor, unde li s-a pus o mască de oxigen.

Explicaţia acestei, totuşi, performanţe este faptul că, iată, prin detaşarea a numeroşi medici în zonele în care exista deficit mai mare s-a reuşit să se activeze o zonă tot mai mare ATI cuplat cu numeroasele proiecte de modernizare pe care noi le-am creat, noi le-am pus pe masa autorităţilor, şi am şi asigurat un număr de peste 20 de specialişti care să lucreze cu toate autorităţile centrale pentru implementarea lor. Noi am dublat dotările din ATI-ul românesc în anul 2020, din aprilie până în decembrie.

Sigur, toate acestea necesită un efort uriaş, un efort care a crescut extraordinar de mult pentru că a crescut numărul de cazuri şi, mai ales, pentru că a crescut numărul de paturi funcţionale, reale, ATI. Aveam 1300 de ventilatoare la începutul crizei, la finalul anului avem undeva aproape la 3000, mai mult decât dublu. În mod evident, sarcina de muncă a crescut şi mai mult.

Deci detaşările au un rol esenţial în această perioadă, dar sigur că şi ele sunt limitate, se strigă mereu, ”detaşări”, toate au o limită, pentru că, iată, peste tot este plin de bolnavi grav, Covid sau non-Covid”, a spus Prof. Dr. Dorel Săndesc.

Posibilitatea de transfer al pacienţilor cu Covid 19 în străinătate, de luat în calcul de către autorităţi. Prof. Dr. Săndesc: “Nu putem să impunem secţiilor de ATI să se extindă cu orice preţ, colegii noştri nu vor mai accepta acest lucru”

”Eu am şi propus la întâlnirea cu autorităţile centrale, am arătat că în această dinamică extrem de îngrijorătoare este posibil să ajungem la situaţii mai critice decât cele din valurile anterioare, cel puţin în secţiile ATI, şi trebuie avută în vedere şi trebuie luate măsuri pentru o eventuală, nedorită, dar posibilă necesitate de transfer al unor pacienţi în străinătate, atitudine şi măsură pe care am văzut-o în valurile precedente la unele ţări vest europene şi ne aducem aminte de avioanele pline de pacienţi critici Covid transferaţi din Italia în Germania, precum şi din alte ţări. Trebuie, cred, să avem în vedere şi această soluţie, pentru că nu putem să impunem secţiilor ATI să se extindă cu orice preţ. Colegii noştri nu vor mai accepta acest lucru. În condiţiile în care am trecut prin nişte tragedii de nivelul celei de la Piatra Neamţ şi de la Institutul Matei Balş, este inacceptabil să funcţionăm în zone în care nu se aigură nişte condiţii de siguranţă, adecvate. La nivelul Comisiei Europene, acest lucru este conştientizat, şi chiar reglementat. Există un mecanism de sprijin şi chiar de finanţare a cheltuielilor cu transferul şi a îngrijirilor medicale, dar pentru asigurarea acestor transferuri ştiu că exista un mecanism, chiar am participat la o sesiune online la începutul crizei, în care s-au precizat aceste mecanisme , sunt convins că el nu a fost desfiinţat , poate fi activat şi cred că este necesar să ne pregătim, să dea Dumnezeu să nu fie nevoie , dar nu putem sta chiar până când nu mai avem niciun loc şi atunci să începem să căutăm soluţii”, a atras atenţia Prof. Dr. Dorel Săndesc.

sursa foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu