În trei luni, românii au depus 543 de cereri de azil în Canada. Tendinţa e de scădere

Numărul cetăţenilor români care au făcut cereri de azil în Canada după ridicarea obligativităţii vizelor a ajuns la aproape 550 în trei luni, însă tendinţa pare să fie în scădere. Într-o declaraţie făcută pentru G4Media.ro, o purtătoare de cuvânt a Immigration, Refugees and Citizenship Canada (IRCC) a spus că autoritățile din Canada continuă să privească „în mod foarte serios” problema solicitanţilor români de azil şi să colaboreze îndeaproape „cu partenerii noștri pentru a analiza tendințele și impactul asupra canadienilor.” În acelaşi timp, Immigration and Refugee Board of Canada (IRB) ne-a transmis că, din cauza numărului mare de cereri de azil depuse în ultimele luni, inclusiv de către români, durata medie de analizare a unui dosar a crescut la 19 luni.

Nancy Caron, purtătoare de cuvânt a IRCC, a afirmat pentru G4Media.ro că, până la 28 februarie 2018, cetăţenii români au depus 543 de cereri de azil în Canada (numărul total de solicitări de azil la nivelul Canadei a fost de 12.145 în primele trei luni din 2018). Până la 31 ianuarie, românii făcuseră 418 de solicitări de azil, ceea ce reprezintă o creştere cu 125 de cereri a numărului total în luna februarie. În medie, românii au depus circa 180 de cereri de azil pe lună după 1 decembrie 2017, data de la care executivul de la Ottawa a ridicat obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în ţara frunzei de arţar. Tendinţa este aşadar în scădere, dar, până când autorităţile canadiene nu vor publica următoarea statistică, nu este clar dacă acest trend se va menţine şi nici care sunt motivele pentru care numărul de cereri de azil a fost mai mic în februarie decât în lunile precedente.

Caron a precizat că autorităţile canadiene monitorizează tendinţele imigraţiei din România și că “privesc această situație în mod foarte serios.” Oficialul IRCC a reamintit că Guvernul de la Ottawa continuă „să colaboreze îndeaproape cu partenerii noștri pentru a analiza tendințele și impactul asupra canadienilor.” Găsirea unor soluţii la problema creşterii numărului de azilanţi este analizată de canadieni împreună cu oficiali români şi europeni.

La fel cum s-a întâmplat în repetate rânduri în ultimele luni, Executivul din Canada a avertizat că, dacă numărul de azilanţi continuă să crească, nu exclude reintroducerea obligativității vizelor pentru cetățenii români: „Ca întotdeauna, Canada își rezervă dreptul de a reintroduce obligațiile de viză pentru o țară în cazul în care ridicarea acestora amenință integritatea sistemului de imigrație al Canadei sau siguranța și securitatea canadienilor.”

La sfârşitul lunii martie, G4Media.ro a scris că numărul relativ mare de cereri de azil depuse de cetățeni români după 1 decembrie 2017, comparativ cu cererile similare depuse în anii trecuți, i-a surprins pe oficialii canadieni chiar dacă aceștia anticipau o creștere a numărului de solicitări de azil și au estimat inclusiv costurile aproximative ale fenomenului (52.8 milioane de dolari canadieni în următorii 10 ani în cazul României și Bulgariei, majoritatea sumelor fiind suportate de guvernul federal, precum și de provinciile canadiene).

În comparație, în perioada ianuarie-septembrie 2017, s-au înregistrat 70 de cereri de azil din partea cetăţenilor proveniţi din România, din care au fost admise pentru a fi analizate doar nouă. Pentru 2016, s-au înregistrat în total 120 de cereri de azil din partea românilor, cu doar două cereri acceptate.

Creşte perioada de analizare a unui dosar de azi

În acelaşi timp, autorităţile canadiene au afirmat că perioada de analizare a unei cereri de azil a crescut semnificativ în ultimul an, după ce sistemul de imigraţie a fost luat cu asalt de zeci de mii de persoane (majoritatea ajunse din Statele Unite în Canada, prin trecerea ilegală a frontierei comune).

Line-Alice Guibert-Wolff, care este consilier principal de comunicare în cadrul Immigration and Refugee Board of Canada (IRB), a spus pentru G4Media.ro că durata medie de analizare a unei cereri de azil este în prezent de aproximativ 20 de luni. Acest lucru se datorează numărului actual de cazuri, resurselor existente și ratelor anticipate de finalizare a analizării unui dosar.

Oficialul canadian a recunoscut că numărul mare de cereri de azil „depășește capacitatea operațională a IRB, ceea ce provoacă un număr tot mai mare de cazuri în aşteptare.” Potrivit lui Guibert-Wolff, numărul mediu de solicitări de azil a ajuns, în 2017, la circa 2.200 pe lună, ceea ce aproape a dat peste cap sistemul de procesare. „Unii solicitanți de azil vor aștepta o perioadă mai scurtă de timp, în timp ce alții vor aștepta mai mult” până când solicitarea lor va fi analizată, a afirmat oficialul IRB.

În ceea ce priveşte numărul cererilor de azil ale românilor depuse după 1 decembrie 2017 şi trimise spre analiză agenţilor IRB, Guibert-Wolff a spus că acesta va fi cunoscut la mijlocul lunii mai, când vor fi publicate datele oficiale. Ea s-a referit doar la numărul de solicitări de azil depuse între ianuarie-decembrie 2017, când din 122 de cereri au fost acceptate doar nouă, una a fost respinsă, 27 au fost retrase şi alte 41 au fost abandonate. În total, până la 31 decembrie 2017, IRB avea în lucru 145 de dosare de azil provenite de la români.

Întrebată în legătură cu motivele pentru care oficialii IRB au acceptat cele nouă cereri menţionate mai sus, Guibert-Wolff a spus că nu cunoaşte detalii specifice despre cazuri. Oficialul a precizat doar că cererile sunt analizate de Refugee Protection Division (RPD) din cadrul IRB, care decide dacă le acceptă sau nu. Dacă o solicitare primeşte aviz negativ, azilantul poate face apel la Refugee Appeal Division (RAD) sau, dacă nu are voie să facă asta, poate cere o audiere la Curtea Federală a Canadei.

O chestiune delicată

Reintroducerea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în Canada este un subiect extrem de delicat, care a fost ridicat în repetate rânduri de oficialii canadieni în ultimele luni. Guvernul de la Ottawa este în prezent într-o situaţie dificiă în ceea ce priveşte sistemul naţional de imigraţie, care este sufocat de cererile de azil ale celor fugiți din America din calea politicilor restrictive de imigrație ale Administrației Trump (50.420 de solicitări în 2017, comparativ cu 23.930 în 2016). Nu este exclus ca în acest context complicat, oficialii canadieni să încerce să trimită un avertisment și să reintroducă vizele obligatorii pentru români. Când se va întâmpla asta și pentru ce perioadă e greu de precizat. Înțelegerile dintre autoritățile din Canada și România ar putea oferi un răspuns la această întrebare, însă oficialii canadieni s-au ferit constant să dezvăluie cifre și procente specifice sau o perioadă de timp anume avută în vedere.

G4Media.ro a scris că reintroducerea vizelor ar fi soluția extremă, la care Canada va apela doar după ce va epuiza toate celelalte mjiloace care îi stau la dispoziție, printre care: realizarea de campanii de informare în România și în comunitățile de români din afara Canadei pentru ca aceștia să afle de la surse oficiale ce prevede legislația canadiană în acest domeniu și cine are dreptul să ceară azil în Canada; presiunea exercitată asupra autorităților române de la București și a diplomaților români din Canada; intensificarea colaborării cu autoritățile române și europene (în acest caz, una dintre soluții este intensificarea controalelor pentru pasagerii care zboară de pe aeroporturile europene spre destinații din Canada pentru a-i stopa pe cei despre care se crede că vor cere azil pe teritoriul canadian).