În ultimii zece ani de comunism, Securitatea a recrutat o treime din informatorii perioadei 1948 – 1990

În perioada 1980-1989, ultimii zece ani ai regimului comunism, Securitatea, poliția politică din România, a recrutat peste 200.000 de persoane ca informatori, arată statistica publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Pentru supravegherea societății românești, Securitatea recurgea la o uriașă rețea de agenți secreți, potrivit Euroa Liberă.

În perioada 1980-1989 au fost recrutați cei mai mulți informatori din toată istoria României comuniste, spune CNSAS. Doar în anul 1989 au fost făcute peste 25.000 de recrutări. Consiliul spune că a făcut această estimare luând în calcul și dosarele distruse sau sustrase în decembrie 1989.

650.000 de oameni– cel puțin –arată CNSAS, au fost recrutați în total de Securitate, poliția politică din România, de la înființarea instituției, din 1948, până la Revoluția română, din decembrie 1989. Ceea ce înseamnă că în ultimii ani ai regimului, cei mai grei, au fost recrutați aproximativ 30% dintre colaboratori.

Informatorii recrutați în perioada 1980-1989 sunt de două ori mai mulți decât cei adăugați pe liste în deceniul anterior, 1970-1979, când peste 121.000 de persoane au devenit colaboratori ai Securității, potrivit statisticii CNSAS.

„Oamenii o duceau foarte greu în «epoca de aur », dar asta nu însemna că PCR (Partidul Comunist Român) încerca să facă ceva concret pentru a remedia lipsa hranei, a energiei electrice, a căldurii sau degringolada economiei. Răspunsul regimului comunist de la București la creșterea tensiunilor sociale a fost intensificarea represiunii”, arată CNSAS.

„Securitatea a primit sarcina de a se concentra pe luarea unor măsuri dure de urmărire a nemulțumiților, care deveneau tot mai vocali și al căror număr creștea pe măsură ce condițiile de trai se deteriorau progresiv”.

CNSAS precizează că la numărul total de 650.000 de persoane recrutate trebuie adăugate categoriile de surse folosite de Securitate fără ca acestea să fie înregistrate în evidențele rețelei informative.

„De exemplu, sursele oficiale, surse ocazionale, persoane de sprijin etc.”

CNSAS precizează că mai există o categorie de informatori ai Centrului de Informații Externe.

„Din cei 650.000 de colaboratori, pentru circa 23.000 există consemnat faptul că au refuzat colaborarea. Foarte puțini, însă, au spus «nu» de la început. Cei mai mulți au refuzat după o perioadă mai lungă sau mai scurtă de colaborare”, arată CNSAS.

Aproximativ 100.000 au fost abandonați ca fiind „fără posibilități”, adică s-au eschivat de la colaborare sau pur și simplu și-au schimbat domiciliul, locul de muncă etc. și nu au mai putut fi folosiți în mediul respectiv, potrivit CNSAS.

Sursa: RADIO EUROPA LIBERĂ / Rador Radio România