Înalta Curte a anulat hotărârea prin care oraşul Sfântu Gheorghe poate avea steag propriu / Tot Înalta Curte a permis județului Covasna să-și afișeze steagul

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a anulat hotărârea Guvernului  care permite municipiului Sfântu Gheoghe utilizarea steagului propriu.Pe de altă parte, tot Înalta Curtea a permis, în luna decembrie, judeţului Covasna, utilizarea steagului propriu, anulând o decizie a Curții de Apel Brașov care interzicea acest lucru.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) susține însă, într-un comunicat citat de Agerpres, că „Steagul secuiesc nu poate fi drapelul oficial al oraşului Sfântu Gheorghe, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceasta a respins definitiv şi irevocabil recursul Guvernului şi a dat câştig de cauză Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş demonstrând că simbolul monoetnic pe care sunt reprezentaţi doar maghiarii nu poate reprezenta steagul municipiului Sfântu Gheorghe”, se precizează în comunicatul menţionat”.

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat însă pentru G4Media.ro că nu steagul secuiesc a fost aprobat ca simbol al orașului. Primăria din Sfântu Gheorghe a anunțat în iulie 2021 că Guvernul a oficializat steagul orașului Sfântu Gheorghe, iar după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, drapelul va fi arborat pe fațada Primăriei și a altor instituții locale.

La 28 ianuarie 2010, Consiliul Local al municipiului Sfântu Gheorghe a adoptat o hotărâre prin care a decis că actualul drapel va fi simbolul orașului. După mai mulți ani de litigii, în octombrie 2014, Curtea de Apel Brașov a decis că utilizarea acestui simbol nu este permisă. Între timp, în 2015, în Parlament a fost adoptată o lege prin care se decide că localităţile pot avea propriul steag.

„Am adoptat apoi o altă hotărâre de Consiliu, care a fost trimisă la Ministerul Dezvoltării, dar au ignorat problema până în luna ianuarie a acestui an, când ministrul Cseke Attila a scos documentația din sertar și a adoptat hotărârea. Aș dori să profit de această ocazie pentru a le mulțumi ministrului Cseke și președintelui UDMR, Kelemen Hunor, pentru că au ridicat această problemă în Guvern. Acest lucru arată, de asemenea, că nu este suficient să ai legislație, ci este nevoie și de voință”, a declarat primarul Antal Árpád, în urmă cu doi ani.

Drapelul municipiului Sfântu Gheorghe are dungi aurii și albastre, cu stema municipiului în mijloc. Stema municipiului este în formă de scut, cu biserica fortificată pe un fundal albastru, iar deasupra soarele auriu și luna de argint. În fața bisericii se află trei câmpuri verzi cu Sfântul Gheorghe, patronul orașului, călare omorând balaurul.

Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş susține că ”demersurile de adoptare a steagului secuiesc ca steag al municipiului Sfântu Gheorghe” durează de mai mulţi ani, FCRCHM pronunţându-se împotriva acestuia, pe considerentul că „are caracter pur etnic maghiar” şi solicitând includerea unor simboluri heraldice reprezentative şi pentru comunitatea românească. Steagul secuiesc are însă cu totul alte simboluri afișate și nu se poate confunda cu steagul orașului Sfântu Gheorghe. (vezi foto)

„În 29 iunie 2021, Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care aprobă steagul secuiesc ca drapel oficial al oraşului, însă demersurile pentru modificarea drapelului au început în urmă cu mai bine de 10 ani. De-a lungul timpului, instanţele din Braşov şi Covasna au anulat hotărâri ale consiliului local Sfântu Gheorghe de adoptare a acestui drapel. În anul 2015, Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş se pronunţa ferm împotriva acestui steag şi contesta proiectul de hotărâre privind steagul municipiului Sfântu Gheorghe pe considerentul că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din totalul populaţiei oraşului. Am precizat încă de atunci că steagul are caracter pur etnic maghiar şi am solicitat includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană dintre numeroasele descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe”, se menţionează în comunicat.

Totodată, se mai precizează că, în urma deciziei irevocabile a instanţei, se demonstrează că românii nu erau reprezentaţi pe acel steag, fiind necesară includerea lor pe orice formă viitoare de steag al municipiului.

„Acum, instanţa de judecată a dat dreptate Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a respins definitiv şi irevocabil recursul şi a anulat HG prin care a fost adoptat simbolul local de la Sfântu Gheorghe, fiind unul în mod evident mono-etnic maghiar. Am demonstrat din nou că respectarea legilor şi a Constituţiei reprezintă principii de la care nu ne abatem! Instanţele au decis, dând dreptate demersului nostru că românii din Sfântu Gheorghe nu erau reprezentaţi pe acel steag, fiind necesară includerea noastră în orice formă viitoare a unui steag al municipiului”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedintele FCRCHM, Dragoş Burghelia. AGERPRES