Înalta Curte a confirmat clasarea dosarului Rompetrol și a menținut sechestrul pe rafinăria Petromidia până la 106 milioane de dolari / DIICOT, în decembrie: sechestrul încetează dacă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu deschide proces pentru recuperarea prejudiciului

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis ieri, 10 iulie 2020, să confirme decizia DIICOT de clasare a marelui dosar Rompetrol și a menținut sechestrele în valoare de peste 106 milioane de dolari asupra bunurilor Rompetrol Rafinare, potrivit site-ului ÎCCJ.

Decizia de clasare a dosarului Rompetrol a fost luată de procurori pe 5 decembrie 2019, după o anchetă de mai bine de 13 ani.

Procurorii i-au exonerat din diverse motive pe americanii George Philip Stephenson, fost vicepreședinte al Rompetrol pe vremea lui Dinu Patriciu, și Richard Colin Hart, și el din fosta conducere a Rompetrol, pe foștii miniștri Dan Ioan Popescu zis DIP, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea. În cazul americanilor, pentru că a intervenit prescripția.

Totuși, procurorii au menținut sechestrul pe rafinăria Petromidia.

”Procurorii DIICOT au dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra bunurilor aparținând inculpaților și suspecților, asupra sumei de 457.483 lei aflată în contul S.C. Rompetrol Rafinare SA, asupra bunurilor identificate la punctul de lucru Năvodari, județul Constanța, precum și menținerea măsurilor asiguratorii până la concurența sumei de 106.485.365 USD asupra unor bunuri imobile aparținând Rompetrol RafinareS.A.(„RRC”) – punct de lucru Năvodari, Platforma Petromidia.

Această măsură urmează a înceta de drept dacă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și Faber Invest & Inc. nu vor introduce acțiune în fața instanței civile în 30 de zile de la comunicarea soluției dispuse de procuror”, arăta DIICOT într-un comunicat din 10 decembrie 2019.

Decizia de închidere a dosarului penal a fost atacată în instanță cu plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată formulată de companiile Balkan Petroleum, Faber Invest & Trade, Rompetrol Rafinare, Kazmunaygas International N.V., Oilfield Exploration Business Solutions , dar și de către americanii George Philip Stephenson și Richard Colin Hart, ambii din fosta conducere a Rompetrol de pe vremea lui Patriciu.

Potrivit unor surse judiciare, americanii intenționau să schimbe temeiul de clasare din ”fapta este prescrisă” în ”fapta nu există” ca să fie exonerați și în cazul unei acțiuni în instanța civilă pentru recuperarea presupusului prejudiciu de peste 106 milioane de dolari. Potrivit legii, latura civilă (privind banii) a unui proces penal nu se prescrie.

”Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentele Balkan Petroleum şi Faber Invest & Trade INC.

Respinge, ca nefondate, plângerile formulate de petenţii Stephenson George Philip, Hart Colin Richard, Rompetrol Rafinare, Kazmunaygas International N.V., Oilfield Exploration Business Solutions, împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța din data de 5 decembrie 2019, emisă în dosarul nr. 225/D/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală, Secția de Combatere a Criminalității Organizate”, au decis însă magistrații ÎCCJ pe 10 iulie 2020.

De notat, în context, că Phil Stephenson și-a cumpărat în 2010 o insulă în Caraibe, Petit St. Vincent, potrivit Adevărul, care citează portalul micuței și frumoasei insule.

„În ianuarie 2007, Robin Paterson se plimba cu iahtul său, Zanzibar, când a zărit insula Petit St. Vincent şi s-a îndrăgostit de ea. Ca din întâmplare, doi ani mai târziu, prietenul lui Robin, Phil Stephenson a trecut pe lângă aceeaşi insulă la bordul iahtului său, Galileo, şi a fost la fel de atras de farmecul şi de frumuseţea insulei. Phil şi Robin au cumpărat această insulă spectaculoasă în 2010 şi au investit în ea astfel încât să se păstreze moştenirea şi integritatea acesteia, dar în acelaşi timp să-şi exprime şi propria viziune“, se arată pe site-ul resortului Petit St. Vincent.

Foto: insula Petit Saint Vincent; sursa: petitstvincent.com

Până acum, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) nu a deschis proces pentru recuperarea prejudiciului. AAAS a formulat plângere la procurorul ierarhic superior împotriva deciziei de clasare a procurorului de caz din 5 decembrie 2019. Plângerea a fost respinsă pe 6 februarie 2020.

Totuși, AAAS nu a atacat decizia de clasare în instanța penală și nu a deschis proces în instanța civilă pentru recuperarea prejudiciului, așa cum îi indica DIICOT în comunicatul din 10 decembrie 2020.

Într-un răspuns pentru G4media.ro din data de 24 martie 2020, AAAS a comunicat că nu a mai contestat în instanță decizia de clasare pentru că acest lucru ”ar cauza cheltuieli de judecată suplimentare și nejustificate (onorarii avocați, expertize) și contravine intereselor economice ale Statului Român”, potrivit răspunsului semnat de Gheorghe Miuțescu, președintele AAAS.

În același răspuns, Autoritatea preciza că face o analiză cu privire la eventualitatea deschiderii unui proces civil pentru recuperarea prejudiciului uriaș de peste 106 milioane de euro, ”luând în considerare constatările Ordonanței din data de 05.12.2019 a DIICOT (de clasare a dosarului Rompetrol – n.r.), precum și prevederile contractelor de vânzare – cumpărare acțiuni ale societății Rompetrol”.

Însă până acum, AAAS nu a deschis un proces civil pentru recuperarea prejudiciului, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Ce spune legea. Potrivit articolului 315 privind clasarea din Codul de procedură penală, ”ordonanţa de clasare cuprinde (…) dispoziţii privind:

a) ridicarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei”.

Dosarul Rompetrol, record de anchetă de 13 ani. Procurorii DIICOT au anchetat cazul Rompetrol II din 2006. Inițial, dosarul a fost instrumentat de procuroarea Adriana Cristescu (zisă Vipera neagră, sora lui Radu Cristescu de la PMP, actual PSD).

Aceasta a reușit să trimită în judecată prima parte a cazului, cea cu Dinu Patriciu și a disjuns partea a 2-a, cu miniștrii Cabinetului Năstase care l-au ajutat pe Patriciu să rostogolească datoriile istorice ale Rompetrol de peste 600 de milioane de dolari. În 2014, Adriana Cristescu s-a pensionat și cazul a fost preluat de procurorul Mirel Rădescu.

În 2016, Rădescu a pus sub acuzare 4 foşti miniştri pentru mai multe infracţiuni în legătură cu emiterea ordonanţei 118 de către Guvernul Năstase, în 2003. E vorba de fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu (DIP) şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu. În acest caz, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Petromidia pâna la concurenţa sumei de aproape 680 de milioane de euro pentru recuperarea prejudiciului.

În 2018, procurorul Rădescu a vrut să finalizeze ancheta și să îi trimită în judecată pe cei 4 miniștri, însă rechizitoriul a fost infirmat de către șeful de atunci al DIICOT, Daniel Horodniceanu, din cauza unor presupuse erori în anchetă.

Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

sursa foto sus: News.ro