Înalta Curte a strămutat procesul prin care o parte a membrilor CSM contestă mandatul interimar de preşedinte al lui Bogdan Mateescu / Curtea de Apel Piteşti, considerată a nu fi imparţială după ce judecătorii de acolo au criticat CSM şi au sesizat CJUE pe legile Justiţiei

Un complet de 3 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis strămutarea de la Curtea de Apel Piteşti la Curtea de Apel Alba a procesului prin care o parte a membrilor CSM contestă mandatul interimar de preşedinte la Consiliu al judecătorului Bogdan Mateescu, potrivit deciziei ÎCCJ din data de 6 mai 2022. ÎCCJ a admis cererea CSM de strămutare a dosarului după ce majoritatea din Consiliu a arătat că judecătorii de la CA Piteşti nu ar fi imparţiali şi au prezentat drept dovadă un articol din publicaţia stiripesurse.ro.

„Este de notorietate poziţia publică critică manifestată de o parte dintre judecătorii Curţii de Apel Piteşti la adresa activităţii şi măsurilor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, este de notorietate şi faptul că o parte dintre judecătorii Curţii de Apel Piteşti au susţinut numeroase demersuri iniţiate de asociaţiile profesionale ale magistraţilor (Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”), asociaţii care contestă în mod frecvent actele decizionale ale Consiliului.

În acest sens, arătăm că inclusiv în mass-media s-a evidenţiat atitudinea părtinitoare a magistraţilor din cadrul Curţii de Apel Piteşti, aspect de natură a afecta aparenţa de imparţialitate în soluţionarea cauzelor în care Consiliul Superior al Magistraturii este parte.

Cu titlu de exemplu, indicăm articolul publicat pe pagina de internet https://www.stiripesurse.ro/curtea-de-apel-pitesti-siij-cjue_1831129.html, cu titlul „Fieful magistraţilor activişti de la Curtea de Apel Piteşti, stat în stat: Un judecător aparent incompatibil a stabilit că SIIJ trebuie desfiinţată”, în cuprinsul căruie se menţionează: „Cunoscută ca fiind bastionul magistraților activiști, Curtea de Apel Pitești – de unde a plecat şi una din sesizările CJUE și unde total „întâmplător” aleg să dea în judecată diverse instituții aproape toți magistrații vocali din zona #rezist – a decis nici mai mult nici mai puţin că SIIJ nu mai poate funcţiona”, se arată în cererea de strămutare a CSM.

Citeşte cererea de strămutare a CSM în întregime aici.

Context. La solicitarea mai multor asociaţii profesionale considerate reformiste ale magistraţilor, judecătorii de la CA Piteşti au sesizat Curtea de Justiţie a UE cu privire la modificările PSD la legile Justiţiei, iar CJUE a reiterat pe 18 mai 2021 că dreptul european prevalează asupra dreptului intern.

Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la CA Piteşti a aplicat decizia CJUE şi a declarat ilegală Secţia Specială. Imediat a fost luat în vizor de Inspecţia Judiciară care i-a întocmit un dosar disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dosar disciplinar aflat acum pe rolul Secţiei pentru judecători a CSM în materie disciplinară.

Pe 8 iunie 2021, CCR a interpretat decizia CJUE din 18 mai 2021 în sensul că dreptul european are întâietate în fața dreptului național doar în privința legislației infra-constituționale, adică legislația mai prejos de Constituție. Or, Secţia Specială fiind declarată constituţională de către CCR nu ar fi putut face obiectul unei examinări din partea judecătorilor naţionali privind conformitatea cu dreptul european. CCR a decis atunci că judecătorii naționali nu pot lăsa neaplicate decizii CCR, invocând faptul că se opun dreptului european și unor decizii ale CJUE. Cu alte cuvinte, CCR a apărat Secţia Specială în detrimentul deciziei CJUE.

Ulterior, pe 21 decembrie 2021, CJUE a subliniat că dreptul european prevalează în faţa dreptului naţional, inclusiv în faţa deciziilor CCR. CJUE a decis că judecătorii naţionali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.. În plus, CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

Cine sunt magistraţii implicaţi în proces. Procesul privind legalitatea mandatului de preşedinte interimar al CSM al judecătorului Bogdan Mateescu a fost strămutat la CA Alba, acolo unde preşedinte este judecătorul Liviu Odagiu, considerat un apropiat al grupării Savonea (majoritară în CSM), au explicat surse din magistratură.

Gruparea minoritară din CSM care a contestat mandatul interimar al lui Bogdan Mateescu este formată din judecătorii Andrea Chiş, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Bălan şi procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac şi Tatiana Toader.

Completul ÎCCJ care a decis strămutarea procesului a fost format din judecătorii Ionel Barbă, Roxana Tudose şi Adrian Remus Ghiculescu. Este completul care a decis că fostul preşedinte al României Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea.

Judecătorul Ionel Barbă a fost preşedinte al Secţiei Contencios de la Înala Curte, iar Roxana Tudose este soţia procurorului pensionat Liviu Tudose, arestat de DNA Ploiești și achitat după ce Secția Specială nu a mai formulat apel.

Miza de a controla conducerea CSM. Preşedintele CSM poate decide ce şi când intră pe ordinea de zi a Consiliului şi poate influenţa calendarul alegerilor pentru noul CSM, au explicat pentru G4media.ro surse din magistratură. Mandatul actualilor membri ai CSM expiră la finalul acestui an.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR. / Foto: Președintele CSM, Bogdan Mateescu. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea