Înalta Curte extinde plaja în care dosarele se prescriu mai repede și la faptele comise înainte de mai 2022, dar anchetate după această dată / Exemplu: dosarul 10 August se prescrie mai repede, în august 2026

Faptele penale comise anterior zilei de 30 mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date se prescriu mai repede, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, explicate de juriştii consultaţi de G4Media.

Înalta Curte a stabilit că nu mai există prescripţie specială pentru faptele penale comise anterior datei de 30 mai 2022. Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

Este şi cazul dosarului 10 August, au explicat juriştii consultaţi de G4Media.ro. Presupusele fapte de abuz în serviciu ale şefilor jandarmeriei au fost comise pe 10 august 2018, la mitingul anti-PSD din București.

Termenul de prescripţie generală pentru abuzul în serviciu este de 8 ani. Prescripţia specială permitea magistraţilor să întrerupă cursul prescripţiei generale în momentul comunicării unui act de procedură către inculpaţi (o citaţie, actul de inculpare sau de trimitere în judecată), dar nu mai mult de încă o dată, adică nu mai mult de 16 ani.

Însă cum Înalta Curte a decis că nu mai există prescripţie specială pentru faptele comise anterior zilei de 30 mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date, simplificând, putem spune că dosarul 10 August se prescrie după 8 ani de la evenimente, deci în august 2026, nu după 16 ani, în 2034.

Dosarul 10 August se află în acest moment în procedură de cameră preliminară la Curtea Militară de Apel Bucureşti (deşi legea spune că această procedură nu poate dura mai mult de 60 de zile). În doi ani, instanţele ar trebui să audieze zeci de inculpaţi şi sute de părţi vătămate şi să dea două verdicte în două cicluri procesuale. Aceasta dacă dosarul iese din procedura de cameră preliminară de la Curtea militară de Apel.

Ce a decis Înalta Curte

“Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi stabileşte că:

1. Actele de procedură emise anterior datei de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României (…) din 25 iunie 2018 a deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018) au efect întreruptiv al prescripţiei răspunderii penale, indiferent de valoarea prejudiciului, fără a fi necesară evaluarea în concret a unui risc sistemic de impunitate, în toate cauzele având ca obiect infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene şi infracţiuni de corupţie numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global (…) este Codul penal sau legislaţia specială conţinând dispoziţii penale în forma în vigoare între 1 februarie 2014 şi 24 iunie 2018.
2. Actele de procedură pentru care există obligaţia legală de a fi comunicate suspectului sau inculpatului ulterior datei de 30 mai 2022 (data publicării Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022) întrerup curgerea termenului de prescripţie a răspunderii penale numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022 ori cu privire la faptele săvârşite anterior numai dacă legea penală mai favorabilă stabilită în mod global (…) este Codul penal sau legislaţia specială conţinând dispoziţii penale în forma în vigoare începând cu data de 30 mai 2022. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României (…) Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 septembrie 2024″, este decizia ÎCCJ.

Tradus, aceasta înseamnă – potrivit juriştilor consultaţi de G4media.ro – că, la punctul 1, Înalta Curte a întărit deciziile anterioare potrivit cărora faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

Înalta Curte nu a ţinut cont, încă o dată, de deciziile Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia care spun că faptele se prescriu mai repede doar în perioada iunie 2018 – mai 2022.

“Faptul că o instanţă naţională, fie ea şi Înalta Curte, nu ţine cont de deciziile CJUE înseamnă înfrângerea oricărui argument care stă la baza construcţiei Uniunii Europene”, a declarat un magistrat care a dorit să şi păstreze anonimatul.

La punctul 2, Înalta Curte a extins plaja în care dosarele se prescriu mult mai repede şi la faptele penale comise anterior datei de 30 mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date.

“Pentru toate infracţiunile comise până la 30 mai 2022 nu mai avem prescripţie specială. Jocul combinat al interpretărilor date de CCR şi ÎCCJ au dus la cea mai mare amnistie mascată din perioada postrevoluţionară. Există prescripţie specială doar dacă sunt fapte săvârşite după date de 30 mai 2022. ÎCCJ a încălcat încă o dată deciziile CJUE şi a confirmat practica sa anterioară în acest sens. Aceste decizii vor avea efecte mulţi ani de acum înainte. Este o lovitură puternică în eşafodajul dreptului penal. Un sprijin pe termen lung dat infractorilor”, a declarat un alt magistrat care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Explicație

26 mai 2022: CCR a stabilit că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022. CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022

25 iunie 2018 este data la care a intrat în vigoare prima decizie  CCR privind prescripţia.

30 mai 2022 este data la care la care Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a pus în acord Codul penal cu cele două decizii CCR privind prescripţia din iunie 2018 şi mai 2022.

Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

25 octombrie 2022: ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022.

ÎCCJ a emis o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014.

24 iulie 2023: CJUE a decis că instanţele naţionale pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile. CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede.

CJUE a luat această decizie într-un dosar legat de evaziune fiscală și fraudă cu fonduri europene.

9 ianuarie 2024: CJUE a luat aceeași decizie și într-un dosar de corupție.

Cu toate acestea, majoritatea instanţelor naţionale, în frunte cu Înalta Curte, nu au ţinut cont de deciziile CCR. Rezultatul este că inculpaţi celebri au scăpat de dosarele penale: familia Cosma, Elena Udrea, Ioana Băsescu şi lista poate continua.

16 septembrie 2024: Înalta Curte şi-a reconfirmat hotărârea din octombrie 2022, fără să ţină cont de deciziile CJUE. Ba mai mult, a extins plaja în care dosarele se prescriu mai repede şi în cazul faptelor comise anterior lui mai 2022, dar anchetate ulterior acestei date.