Încă un grup de mercenari ruşi îşi arată nemulţumirea faţă de Kremlin: „Un semn că vor urma şi altele”

La sfârşitul lunii august, Ucraina a anunţat că a reuşit în sfârşit să străpungă prima linie de apărare a Rusiei după ce a recucerit micul sat Robotîne din sudul ţării. Acest avans-cheie a coincis cu ameninţarea unui grup de mercenari ruşi de a înceta să mai lupte în numele Rusiei pe linia frontului din sat şi ar putea fi semnul unui sentiment anti-Kremlin mai amplu în rândul celor care luptă pentru Moscova, relatează France 24, citat de News.ro.

„Robotîne a fost eliberat”, a anunţat la 28 august ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar.

Deşi micul sat, care avea o populaţie de mai puţin de 500 de persoane înainte de război, poate fi în sine de mică importanţă, acesta se află de-a lungul unui drum strategic care duce la Tokmak, un nod rutier şi feroviar ocupat de Rusia. De acolo, un alt drum duce spre oraşul-cheie Melitopol, care, înainte de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, era cunoscut de ucraineni ca fiind „poarta de intrare” în peninsulă. Victoria de săptămâna trecută a fost, prin urmare, un avans important pentru Ucraina.

Cu doar câteva zile mai devreme, însă, luptătorii din Rusici, un mic grup paramilitar neonazist rusesc staţionat pe linia frontului de la Robotîne, ameninţaseră că vor depune armele – o mişcare ce s-ar putea să fi contribuit la pierderea usturătoare suferită de Rusia acolo. Motivul oficial al ameninţării de a depune armele, a explicat Rusici într-o declaraţie din 25 august publicată pe Telegram, a fost faptul că unul dintre comandanţii de top ai grupului şi unul dintre membrii fondatori, Ian Petrovski, a fost reţinut în Finlanda şi risca să fie extrădat în Ucraina, iar guvernul rus nu făcea mare lucru în această privinţă.

Cine este Ian Petrovski, cofondatorul Rusici

Ian Petrovski, cu dublă cetăţenie, rusă şi norvegiană, a co-fondat Rusici în 2014 pentru a participa la ocuparea rusă a Donbasului şi se crede că la un moment dat a lucrat sub contract pentru Grupul Wagner. El se confruntă cu diverse acuzaţii legate de terorism în Ucraina şi riscă să fie condamnat la o pedeapsă cuprinsă între 15 şi 20 de ani de închisoare dacă va fi extrădat.

Într-o serie de mesaje prezentate prin capturi de ecran, proiectul de cercetare Europa Antifascistă arată că membrii Rusici şi-au exprimat frustrarea faţă de tratamentul pe care îl primesc din partea autorităţilor ruse. „Dacă ţara nu-şi poate proteja cetăţenii, de ce ar trebui ca cetăţenii să-şi protejeze ţara?”, întreabă unul dintre ei.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), grupul părea într-adevăr să opereze în apropiere de Robotîne, în vestul regiunii Zaporojie, considerată „o zonă critică a liniei frontului, în care comandamentul militar rus probabil că nu-şi poate permite ca vreo unitate să se răzvrătească şi să refuze să efectueze misiuni de luptă”.

La scurt timp după ce ISW a publicat analiza sa, Robotîne a căzut în mâinile Ucrainei.

Nu a existat nicio confirmare oficială – nici din partea Rusici, nici a Ministerului rus al Apărării – că luptătorii grupului ar fi încetat să mai lupte, precizează France 24.

Expert militar: Moscova, tot mai incapabilă să-i țină în frâu pe paramilitari

Potrivit lui Jeff Hawn, expert în chestiuni militare ruseşti la think-tank-ul New Lines Institute din Washington DC, ar fi un scenariu credibil. „Există o posibilitate foarte mare” ca mercenarii să fi depus armele, ceea ce ar fi contribuit probabil la căderea Robotîne”, a declarat el.

Rusia are atât de puţini luptători, încât nu poate înlocui unităţile care renunţă, a arătat expertul, adăugând că probabil nu vom şti „ani de zile” ce s-a întâmplat cu adevărat.

Hawn consideră că motivul unei revolte ar avea probabil de-a face mai puţin cu reţinerea liderului grupului cât mai ales cu o pierdere de motivaţie în rândul luptătorilor mercenari ruşi în general, împreună cu incapacitatea tot mai mare a Moscovei de a-i ţine sub control.

„Aceşti indivizi caută probabil doar o scuză pentru a ieşi”, a spus el. „Îşi dau seama că Ucraina nu se va rupe şi nu va renunţa pur şi simplu”, adaugă Hawn.

Influența lui Prigojin

Situaţia grupurilor paramilitare a fost complicată şi mai mult de tentativa de revoltă a comapniei Wagner din iunie şi de moartea liderului său, Evgheni Prigojin, la sfârşitul lunii trecute. Sub conducerea lui Prigojin, a explicat Hawn, Wagner a servit mult timp ca instrument de organizare şi pentru alte grupuri paramilitare ruseşti care operează în Ucraina. Prigojin a stabilit, de asemenea, o cultură a soldei bine plătite a mercenarilor săi, în dolari, o cultură care s-a răspândit şi la celelalte miliţii care luptă în Ucraina.

„Chiar dacă avea reputaţia de a fi un tip dur, un bătăuş, Prigojin era cunoscut pentru că avea grijă de oamenii săi, plătindu-i mai mult şi în valută”, a explicat Jeff Hawn.