Încă un pas împotriva folosirii limbii române în Ucraina: Poroșenko a semnat un decret privind consolidarea statutului limbii ucrainene ca limbă de stat în țară

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat joi un decret privind consolidarea statutului limbii ucrainene ca limbă de stat în țară, transmite agenția rusă de presă Tass, citată de Rador.

„Eu semnez un decret prin care, în anul 2018, noi declarăm deceniul limbii ucrainene. Eu semnez un decret privind măsuri urgente de consolidare a statutului public al limbii ucrainene și pentru a promova crearea unui spațiu cultural comun al Ucrainei“, a spus el în cadrul unui discurs transmis de „Canalul 112”.

Poroșenko a subliniat că limba ucraineană are nevoie de protecție, deoarece aceasta este ceea ce asigură coeziunea și dezvoltarea națiunii.

Președintele nu a precizat detaliile decretului.

La sfârșitul lunii septembrie 2017, Poroșenko a promulgat legea „Cu privire la educație”, conform căreia, începând cu anul 2020, procesul educațional se va desfășura numai în limba ucraineană.

Pe data de 8 decembrie, Comisia de la Veneția a criticat prevederile unui articol din această lege, recomandând Kievului să îl modifice pentru a evita discriminarea limbilor minorităților naționale.

Legea a fost criticată de Bulgaria, Ungaria, Grecia, Moldova, Polonia și România, cu excepția Rusiei. Cea mai dură poziție a fost luată de Ungaria, deoarece în regiunea Transcarpatia a Ucrainei, trăiau recent aproximativ 150 de mii de etnici maghiari.

Budapesta a anunțat că țara va bloca toate inițiativele internaționale ale Kievului, până când se va fi ajuns la un acord privind toate problemele lingvistice dintre autoritățile ucrainene și maghiarii din Transcarpatia.

În urmă cu trei luni, Curtea Constituţională a Ucrainei a hotărât că legea care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10 la sută, este considerată neconstituţională”, a scris agenţia BucPress, citată de Adevărul.

„Prin această decizie a Curţii Constituţionale din Ucraina etnicii români, dar şi alte minorităţi, rămân fără o bază legislativă importantă, care să le asigura libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Aceasta, mai ales în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio şi absenţei unei concepţii de alternativă referitoare la statutul limbilor minorităţilor în regiuni”.

Agenţia BucPress menţionează că mai multe localităţi cu o populaţie majoritar românească, dar şi unele raioane din Ucraina, în baza Legii „Kolesnicenko-Kivalov” au adoptat hotărâri de recunoaştere a limbii române ca limbă regională pe lângă cea ucraineană, deoarece legea amintită permitea minorităţilor naționale să utilizeze limba maternă, inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.

În acelaşi timp, mai multe autorităţi regionale din centrul, sudul şi estul ţării au recunoscut limba rusă ca fiind limbă regională. Acelaşi statut avea limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia. Cu toate că Legea „Kolesnicenko-Kivalov” nu se aplica în totalitate, ea reprezenta totuşi o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiuni.

Foto: Parada portului popular românesc la Cernăuți (Sursa: Pagina de Facebook a Centrului Media BucPress Cernăuți)